„Nu mulți au văzut dezbaterea unora dintre candidați, organizată aseară la DIGI. Așadar, ecourile dezbaterii sînt mai importante decît a fost dezbaterea însăși. Mai multă lume ia act de ceea ce se spune că a fost, decît de ceea ce chiar a fost.
Nici eu nu am urmărit dezbaterea. Acum, văd reacțiile celor care au văzut-o. Împărțite, cum mă așteptam. Totuși, am remarcat o unanimitate. Într-o singură privință, în una singură, se pare că toți cei care au urmărit dezbaterea sînt de acord: a fost o seară proastă, poate chiar catastrofală, pentru Elena Lasconi.
Cu știrea retragerii lui Orban în favoarea ei, profitînd de absența liderului PNL, aflată în studioul DIGI unde se bucură de evidentă simpatie, m-aș fi așteptat ca Lasconi să defileze victorios și să facă saltul decisiv spre turul 2. Din ceea ce spun toți cei care au văzut dezbaterea, nu doar că nu a fost așa, ci a fost ”fix” (cum se zice acuma) invers.
Elena Lasconi și-a atins, pare-se, limitele și orice încercare de a trece de ele este ca o călcătură pe o greblă care-i vine-n nas. Iarăși și iarăși. Un anumit aplomb țățesc fără nici o întemeiere ”în substanță” o pierde. Cursa prezidențială a fost un maraton prea dur pentru cît poate merituoasa primăriță de Cîmpulung. Campaniile electorale te pun la încercare serios și scot la iveală neputințe și lacune pe care nici măcar candidatul însuși nu credea că le are. Cazul Lasconi e tipic, în acest sens. Acuma, ce e de făcut?
O bună parte de electorat caută un candidat care să fie și competent și antipesedist. Lasconi e antipesedistă, dar e incompetentă. Ciucă e competent, dar e marcat de recenta colaborare cu PSD. Geoană e și incompetent (dacă ești prost, te poți plimba prin toate funcțiile din lume, nimic nu se lipește de tine, tot incompent rămîi) și pesedist – iese din calcul”, susține Sever Voinescu.
Acesta afirmă că liderul PNL este o opțiune pentru duminica alegerilor dat fiind faptul că e mai convingător antipesedismul lui Ciucă tocmai pentru că este o experiență personală și nu un calcul politic.
Eu zic să privim mai atent spre Ciucă. Azi, Ciucă e antipesedist. Veți spune: pînă ieri, nu părea. Așa e. Nu părea. Conducea un guvern cu PSD. Să zicem că detaliul votului său din 2009 (atunci, a votat cu Băsescu în ambele tururi) nu e neapărat o dovadă de antipesedism, deși este elocvent într-o mare măsură pentru opțiunile sale politice.
Dar, ruptura recent petrecută e reală, se vede de la o poștă. Nefiind politician, Ciucă a luat personal și colaborarea cu PSD și ruptura. Ciucă nu este un politician care a virat-o ca să ia puncte electorale; el este un om care a avut încredere, a fost înșelat de cel în care a avut încredere și nu mai vrea să aibă de-a face cu cel care l-a înșelat.
Nu vi s-a întîmplat niciodată așa ceva? Mie, da. Și nici nu mai vreau să am de-a face cu cel care ”mi-a tras-o” și mă țin departe de ipochimen. Pentru mine, e mai convingător antipesedismul lui Ciucă tocmai pentru că este o experiență personală și nu un calcul politic”, a arătat Voinescu.
