Consiliul Concurenţei anunţă că recomandă Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice să modifice legislaţia în domeniu, astfel încât să fie prevăzute expres Grupurile de Interes Economic (GIE) şi Grupurile Europene de Interes Economic (GEIE) ca posibili ofertanţi într-o procedură de achiziţie publică, având în vedere că nu există o lege dedicată acestora.
”Consiliul Concurenţei recomandă Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice să modifice legislaţia în domeniu, astfel încât să fie prevăzute expres Grupurile de Interes Economic (GIE) şi Grupurile Europene de Interes Economic (GEIE) ca posibili ofertanţi într-o procedură de achiziţie publică, având în vedere că nu există o lege dedicată acestora”, anunţă autoritatea de concurenţă.
Recomandarea autorităţii de concurenţă a fost făcută în urma derulării unui studiu privind grupurile de interes economic, în contextul în care autorităţile contractante sunt reticente faţă de aceste forme de organizare pentru a le admite în cadrul licitaţiilor publice.
GIE/GEIE reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul facilitării sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective.
Comparativ cu alte state europene, precum Germania sau Belgia, unde numărul de GEIE depăşeşte 500, în România, GIE/GEIE sunt mai puţin cunoscute, fiind introduse în dreptul român mai târziu decât celelalte forme de asociere sau alte instrumente legale tradiţionale. Astfel, la ora actuală, în România se înregistrează un număr redus de GIE/GEIE, în 2022 fiind raportate 83 de grupuri de interes dintre care 68 GIE şi 15 GEIE.
Această situaţie este generată, în primul rând, de legislaţia care nu reglementează activităţile şi responsabilităţile membrilor unui GIE/GEIE, mai ales în legătură cu participarea la licitaţii şi accesarea fondurilor nerambursabile sau a schemelor de ajutor de stat.
Acest lucru poate duce la interpretări diferite şi la incertitudine în ceea ce priveşte statutul legal şi drepturile sau obligaţiile acestor tipuri de asociere. Ca urmare, şi din partea companiilor există o reţinere faţă de această formă de asociere, deoarece le este „teamă” de eventuale sancţiuni în lipsa unei legislaţii foarte clare, apelând adesea la recomandările specialiştilor financiar-contabili şi juridici.
„Niciuna dintre formele specifice de asociere nu este mai predispusă decât alta la un comportament anticoncurenţial, fie că vorbim de asociere în participaţie, cooperativă sau grup de interes economic. Aşadar, nu sunt motive pentru a privi cu scepticism GIE/GEIE, atât timp cât este respectată legislaţia în domeniul concurenţei. Dimpotrivă, aceste forme de asociere pot avea efecte benefice asupra economiei, având în vedere că au fost concepute special pentru a facilita cooperarea transnaţională şi interprofesională între operatorii economici, în special IMM-uri”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Varianta preliminară a studiului privind grupurile de interes economic a fost pusă în dezbatere pe pagina web a instituţiei. Eventualele observaţii şi puncte de vedere pot fi transmise autorităţii de concurenţă în termen de 20 zile.
