Klaus Iohannis: Nu a existat un concept foarte ferm de întărire a Flancului Estic, nu au existat planuri operaţionale în cazul în care se întâmplă ceva, Marea Neagră fusese tratată ca un spaţiu mai apropiat de Lună, decât de zona euroatlantică

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Washington, că de când a devenit preşedintele României, l-a preocupat chestiunea legată de securitatea naţională şi atunci a analizat împreună cu echipa sa situaţia în care suntem şi a constatat că situaţia nu a fost bună. Nu a existat un concept foarte ferm de întărire a Flancului Estic, nu au existat planuri operaţionale în cazul în care se întâmplă ceva, Marea Neagră fusese tratată ca un spaţiu mai apropiat de Lună, decât de zona euroatlantică, arătat Iohannis. Din păcate, târziu dar aşa este câteodată, aliaţii au înţeles că avertizările noastre în privinţa asertivităţii Rusiei nu au fost poveşti şi nu au fost frustrări pe care le-am adus noi, in istorie, a mai spus el.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că încă de când a devenit preşedintele României, l-a preocupat chestiunea legată de securitatea naţională.

”Atunci am analizat împreună cu echipa mea situaţia în care suntem şi am constatat că situaţia nu a fost bună. Nu a existat un concept foarte ferm de întărire a Flancului Estic, nu au existat niciun fel de planuri operaţionale pentru cazul în care se întâmplă ceva, Marea Neagră fusese tratată ca un spaţiu mai apropiat mai degrabă de Lună, decât de zona euroatlantică. Am reuşit să schimbăm toate acestea”, a precizat Iohannis. El a precizat că întîrirea Flancului estic este o sintagmă comună, în ziua de astăzi.

”Din păcate, târziu dar aşa este câteodată, aliaţii au înţeles că avertizările noastre în privinţa asertivităţii Rusiei nu au fost poveşti şi nu au fost frustrări pe care le-am adus noi, in istorie, ci din păcate sunt lucruri foarte reale, de astăzi şi de mâine şi de asta am reuşit, împreună, să schimbăm narativul şi Rusia este considerată ameninţare, pentru NATO. Nu din trecut, ci pentru viitor. Aşa vom acţiona. Nu intenţionăm să mergem la război, noi ne pregătim pentru a ne apăra şi pentru a garanta pacea, dar pacea poate fi garantată şi apărată doar dacă eşti puternic, şi asta facem”, a mai afirmat preşedintele.

Klaus Iohannis a subliniat că de aceea alocăm peste 3% din PIB pentru apărare şi cumpărăm tehnică militară modernă şi creştem efectivele aliate la Flancul estic şi ajutăm Ucraina şi Moldova.

”Cred că pot să spun acum, la final, că am fost parte în toate astea”, a mai spus Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis: Sunt convins că americanii îşi vor alege un preşedinte care îi va reprezenta. Nu cred că se va schimba relaţia trans-atlantică, că vor apărea vreun fel de efecte îngrijorătoare pentru NATO

Blinken spune că Danemarca şi Olanda trimit deja primele avioane F-16 în Ucraina, iar acestea vor fi folosite „în această vară”. Norvegia anunţă că donează şi ea şase astfel de aeronave. Reuters: De ce asta nu va schimba rapid soarta războiului