Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut miercuri partidelor mainstream să-şi unească forţele pentru a forma o majoritate solidă în Adunarea Naţională, în primele sale comentarii publice după ce, în urma celui de-al doilea tur de scrutin, de duminică, alegerile anticipate pe care le-a convocat au provocat un blocaj parlamentar, relatează Reuters.
Votul, pe care Macron l-a convocat în mod neaşteptat după ce în alegerile pentru Parlamentul European de la începutul lunii trecute partidul său a pierdut usturător în faţa formaţiunii de extremă dreapta Rassemblement National (RN), a aruncat Franţa în haos politic, cu trei blocuri divergente din punct de vedere politic şi fără o cale evidentă pentru formarea unui guvern.
Într-o scrisoare adresată ziarelor regionale, Macron, care a ajuns la cote record de nepopularitate, a îndemnat partidele mainstream cu „valori republicane” să formeze o coaliţie de guvernare şi a declarat că speră să aleagă un prim-ministru dintr-o astfel de grupare.
„Să ne punem speranţa în capacitatea liderilor noştri politici de a demonstra bun simţ, concordie şi calm, în interesul dumneavoastră şi al ţării”, a scris el. „În lumina acestor principii voi decide cu privire la desemnarea prim-ministrului”, promite Macron.
Noul Front Popular (NFP), o alianţă alcătuită în grabă din partidul de extremă stânga Franţa Nesupusă (LFI) şi partidele socialist, verde şi comunist, a câştigat în mod neaşteptat cele mai multe locuri la votul de duminică, dar nu majoritatea.
Tabăra centristă a lui Macron s-a clasat pe locul al doilea, iar RN pe locul al treilea, după ce candidaţii de pe locul al treilea de stânga şi de centru s-au retras din turul al doilea pentru a evita divizarea votului anti-RN, o strategie care a distrus speranţele extremei drepte de a obţine o majoritate absolută şi de a forma un guvern.
În mod normal, Macron ar trebui să ceară celui mai mare grup parlamentar, în acest caz blocul de stânga, să formeze guvernul, dar nimic din Constituţie nu îl obligă să facă acest pas.
Macron nu a cerut în mod explicit ca RN sau LFI să fie excluse dintr-o coaliţie de guvernare, însă menţionarea „valorilor republicane” este înţeleasă în mod obişnuit ca excluzând partidele de extremă stânga sau de extremă dreapta.
Mai mulţi parlamentari ai LFI au reacţionat la scrisoarea lui Macron spunând că preşedintele ar trebui să accepte alegerea alianţei de stânga pentru funcţia de prim-ministru – atunci când aceasta se va pune de acord asupra unui nume de prim-ministru – şi să permită blocului să formeze un guvern. „Cel mai bun lucru pe care îl poate face pentru ţară în acest stadiu este să permită grupului care a câştigat cele mai multe locuri, Noul Front Popular, să guverneze. Orice alte maşinaţiuni ar fi cu adevărat problematice şi periculoase pentru democraţie”, a declarat unul dintre politicienii de stânga, Eric Coquerel, la televiziunea LCI.
LE PEN ÎNĂSPREŞTE TONUL
Pieţele financiare, Comisia Europeană şi partenerii din zona euro ai Franţei urmăresc cu atenţie dacă se poate ieşi din impas. Opţiunile includ o coaliţie largă, un guvern minoritar sau un guvern tehnocrat condus de o persoană neafiliată politic, care ar încerca să adopte legi în parlament de la caz la caz, cu acorduri ad hoc.
Dar orice guvern – de stânga, de centru ori o coaliţie mai largă – ar putea fi rapid răsturnat printr-un vot de încredere din partea opoziţiei, dacă nu obţine suficient sprijin.
Liderul RN Jordan Bardella a declarat că Macron este de vină pentru paralizia politică. „Şi acum mesajul său este: ‘rezolvaţi’. Iresponsabil!”, a postat el pe X, referindu-se la scrisoarea lui Macron. Mentorul lui Bardella, Marine Le Pen, mult timp liderul RN, şi-a petrecut ultimii ani încercând să cureţe imaginea unui partid cunoscut cândva pentru rasism şi antisemitism, iar acum trebuie să decidă ce strategie să adopte pentru a câştiga alegerile prezidenţiale din 2027. Ea a catalogat retragerile tactice făcute de adversarii politici în turul al doilea drept un complot al establishmentului pentru a-i ţine partidul departe de putere. Miercuri, tonul ei s-a înăsprit, când a făcut o paralelă între apelul unui politician din stânga dură pentru un marş către biroul prim-ministrului şi asaltul de la Capitol Hill, din 6 ianuarie 2021, al susţinătorilor fostului preşedinte american Donald Trump.
Ea a spus că NFP are aproape „atitudini subversive din moment ce ei cer ca Matignonul să fie luat cu forţa”, referindu-se la biroul prim-ministrului. „Este asaltul lor asupra Capitoliului”, a punctat ea.
Le Pen a reacţionat la o postare pe social media a deputatului LFI Adrien Quatennens, care l-a acuzat pe Macron că vrea să „fure” victoria stângii după ce i-a cerut premierului centrist Gabriel Attal să rămână pentru moment în funcţie, pentru stabilitate. Quatennens făcuse apel la „un mare marş popular” spre Matignon.
Răspunzându-i lui Le Pen, Quatennens a declarat că aceasta este „nebună” să compare sugestia sa cu un apel la insurecţie.
TEXTUL INTEGRAL AL SCRISORII LUI MACRON
Dragi cetăţeni francezi,
La 30 iunie şi 7 iulie, v-aţi prezentat în număr mare la urne pentru a vă alege deputaţii. Salut această mobilizare, semn al vitalităţii Republicii noastre, din care putem trage, cred, o serie de concluzii.
În primul rând, în această ţară există o nevoie de exprimare democratică. În al doilea rând, deşi extrema dreaptă a ieşit învingătoare în primul tur cu aproape 11 milioane de voturi, aţi refuzat în mod clar să îi permiteţi să preia conducerea guvernului. În cele din urmă, nimeni nu a câştigat. Nicio forţă politică nu a obţinut o majoritate suficientă, iar blocurile sau coaliţiile care au rezultat din aceste alegeri au fost toate minoritare. Divizate în primul tur, unite prin retrageri reciproce în al doilea, alese datorită voturilor foştilor adversari, doar forţele republicane au reprezentat o majoritate absolută. Natura acestor alegeri, marcate de o cerere clară de schimbare şi de împărţire a puterii, le obligă să construiască o coaliţie largă.
În calitate de preşedinte al Republicii, sunt atât protectorul intereselor superioare ale naţiunii, cât şi garantul instituţiilor şi al respectului pentru alegerea dumneavoastră.
În această calitate, solicit tuturor forţelor politice care se recunosc în instituţiile republicane, statul de drept, parlamentarism, orientare europeană şi apărarea independenţei Franţei să se angajeze într-un dialog sincer şi loial pentru a construi o majoritate solidă, în mod necesar pluralistă, pentru ţară. Idei şi programe înainte de poziţii şi personalităţi: această unitate trebuie să se construiască în jurul câtorva principii majore pentru ţară, valori republicane clare şi împărtăşite, un proiect pragmatic şi clar şi să ţină cont de preocupările pe care le-aţi exprimat la momentul alegerilor. Trebuie să garanteze cea mai mare stabilitate instituţională posibilă. Acesta va reuni bărbaţi şi femei care, în tradiţia celei de-a cincea Republici, pun ţara mai presus de partid, naţiunea mai presus de ambiţiile lor. Ceea ce poporul francez a ales la urne – Frontul Republican – forţele politice trebuie să pună în practică prin acţiunile lor.
În lumina acestor principii, voi decide cu privire la numirea prim-ministrului. Aceasta înseamnă să acordăm forţelor politice puţin timp pentru a elabora aceste compromisuri cu calm şi respect reciproc. Între timp, guvernul actual va continua să îşi exercite responsabilităţile şi se va ocupa apoi de afacerile cotidiene în conformitate cu tradiţia republicană.
Să ne punem speranţa în capacitatea liderilor noştri politici de a demonstra un simţ al concordiei şi al împăcării în interesul dumneavoastră şi al ţării. La fel ca mulţi dintre vecinii noştri europeni, ţara noastră trebuie să fie capabilă să dea viaţă spiritului de coaliţie şi detensionare pentru care am sperat şi m-am rugat întotdeauna.
Votul dumneavoastră înseamnă că trebuie să ne ridicăm cu toţii la înălţimea aşteptărilor. Să lucrăm împreună.
Duminica trecută, aţi făcut apel la inventarea unei noi culturi politice franceze. În numele dumneavoastră, voi veghea la aceasta. În numele dumneavoastră, o voi garanta.
Cu încredere. Emmanuel Macron”.
