ICCJ: Constituirea prin contract, încheiat în formă autentică, a dreptului de superficie este compatibilă cu interdicţia de înstrăinare

Constituirea prin contract, încheiat în formă autentică, a dreptului de superficie este compatibilă cu interdicţia de înstrăinare prevăzută de Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Tribunalul Maramureş a sesizat instanţa supremă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept cu privire la aplicarea interdicţiei prevăzute de art. 28 alin. (7) din Legea nr. 1/2000 şi contractelor de superficie care au ca obiect terenuri cu vegetaţie forestieră, păşuni şi fâneţe aflate în proprietatea composesoratelor, obştilor de moşneni, obştilor răzăşeşti, precum şi altor asemenea forme asociative.

 
Concret, Tribunalul Maramureş a solicitat lămuriri privind mai multe chestiuni de drept.

 
Una dintre acestea se referă la interdicţia de înstrăinare a terenurilor cu destinaţia de păşune deţinute în devălmăşie de composesorat (înţelese ca forme asociative de administrare şi exploatare a terenurilor, înregistrate ca persoane juridice de drept privat), reglementată de art. 28 alin. (7) din Lege 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, şi dacă ea presupune numai interdicţia înstrăinării dreptului de proprietate sau şi interdicţia constituirii dezmembrămintelor acestui drept, respectiv constituirea unui drept de superficie, pe o durată determinată, cu titlu oneros, în schimbul unor sume de bani ce se fac venit la bugetul composesoratului.
 
O altă chestiune de drept care trebuia lămurită este următoarea: din interpretarea coroborată a prevederilor art. 29 şi art. 30 din Legea 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară, raportat la prevederile art. 9 din Legea 36/1995 privind notarii publici şi activitatea notarială, rezultă că prerogativa registratorului de carte funciară de respingere a unei cereri de înregistrare în Cartea Funciară motivată de existenţa unui caz de nulitate absolută a actului juridic prezentat spre înregistrare se referă inclusiv la acte autentice instrumentate de notari publici sau exclusiv la acte juridice care nu au făcut obiectul procedurii de autentificare conform Legii 36/1995.
            
De asemenea, Tribunalul Maramureş a cerut lămurirea următoarea situaţii: dacă dispoziţiile art. 29 şi 30 din Legea 7/1996 privind cadastrul şi publicitate imobiliară permit registratorului de carte funciară să analizeze în cadrul unei cereri de înscriere în cartea funciară orice motive de nulitate absolută, motive ce ţin de fondul dreptului supus înscrierii sau numai exclusiv nulităţi absolute ce ţin de forma actului juridic.
 
ICCJ a admis sesizarea Tribunalului Maramureş – Secţia I civilă, în dosarul nr. 10852/182/2022, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile şi a decis: ”În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (7) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 693 alin. (1) din Codul civil, precum şi a dispoziţiilor art. 29 şi 30 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 9 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că: Constituirea prin contract, încheiat în formă autentică, a dreptului de superficie este compatibilă cu interdicţia de înstrăinare prevăzută de art. 28 alin. (7) din Legea nr. 1/2000, sub rezerva ca întinderea şi exercitarea dreptului de superficie să nu contravină regimului legal silvic sau, după caz, agricol şi statutelor formelor asociative”.
 
De asemenea, Înalta Curte a adăugat că, în cadrul procedurii de înscriere în cartea funciară, registratorul nu poate respinge înscrierea dreptului de superficie, constituit prin contract încheiat în formă autentică, invocând interdicţia legală de înstrăinare, drept motiv de nulitate absolută subsumat sintagmei ”neîndeplinirea unor condiţii speciale prevăzute de reglementările în vigoare”. 
 
Decizia este obligatorie.

ICCJ: Funcţionarii care au primit în plus 50% pentru orele efectuate în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene nu pot beneficia şi de majorarea de 15% pentru complexitatea muncii

Procurorul Manhattanului, Damian Williams, pe care Trump a ameninţat că-l înlocuieşte cu Jay Clayton, demisionează