Curtea Constituţională trebuie să valideze, cel târziu până vineri, 29 noiembrie 2024, în lipsa unor eventuale contestaţii, rezultatul primului tur al alegerilor pentru Peşedintele României, să anunţe numele primilor doi candidaţi clasaţi care se vor confrunta în turul al doilea şi să asigure publicarea rezultatului în mass-media şi în Monitorul Oficial. Cel de-al doilea tur va avea loc în 8 decembrie în ţară şi între 6-8 decembrie în străinătate. Campania electorală pentru cel de-al doilea tur începe în ziua în care s-a adus la cunoştinţa publică ziua votării şi se încheie în preziua votării.
Potrivit art. 50 alin 3 din Legea 370 pentru alegerea Preşedintelui României, procesele-verbale întocmite de birourile electorale judeţene, cel al municipiului Bucureşti şi al secţiilor de votare din străinătate vor fi trimise, cu pază înarmată, într-un dosar sigilat, ştampilat şi semnat de membrii acestora, împreună cu ştampila biroului electoral respectiv, către Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal de la birourile electorale ale secţiilor de votare.
În termen de cel mult trei zile de la încheierea votării, cel mai târziu la data de 26 noiembrie 2024, ora 24.00, candidaţii primului tur al prezidenţialelor sau partidele politice ori alte formaţiuni pot cere, la Curtea Constituţională, anularea alegerilor dacă votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă „de natură să modifice atribuirea mandatului sau ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin”. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Potrivit aceleiaşi legi, în această situaţie, Curtea Constituţională va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
Când validează CCR primul tur al prezidenţialelor
În termen de 24 de ore de la înregistrarea ultimului dosar la BEC (28 noiembrie 2024), Biroul Electoral Central va înainta Curţii Constituţionale, sub pază înarmată, procesul-verbal pentru primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, împreună cu toate procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării întocmite de BEJ-uri, BEM, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare, adică până cel târziu la miezul nopţii de joi.
După primirea dosarului de la Biroul Electoral Central şi soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală, Curtea Constituţională validează rezultatul primului tur de scrutin, cel târziu vineri, 29 noiembrie, şi asigură publicarea rezultatului în mass-media şi în Monitorul Oficial. De asemenea, tot până cel târziu vineri, 29 noiembrie, CCR anunţă numele primilor doi candidaţi care au obţinut cele mai multe voturi la alegerile din 24 decembrie şi care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin, iar cel târziu pe 1 decembrie se stabileşte ordinea acestora pe buletinele de vot.
Când începe campania electorală pentru turul doi
Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin începe de la data când s-a adus la cunoştinţa publică ziua votării. În termen de două zile de la deschiderea campaniei electorale se vor stabili orarul pentru desfăşurarea acesteia la serviciile publice de radio şi televiziune şi repartizarea timpilor de antenă. Persoanele acreditate să asiste la efectuarea operaţiunilor electorale la primul tur de scrutin sunt de drept acreditate să asiste la efectuarea acestor operaţiuni şi la al doilea tur de scrutin.
Potrivit calendarului electoral, al doilea tur de scrutin este programat să se desfăşoare, în ţară, la data de 8 decembrie 2024, iar românii din străinătate vor putea vota trei zile, între 6 şi 8 decembrie.
Turul al doilea din 8 decembrie se organizează deoarece la primul tur niciunul dintre cei 14 candidaţi participanţi al primul tur nu a obţinut, potrivit legii, 50%+1 din numărul total al alegătorilor din listele permanente.
Potrivit rezultatelor de pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, primii doi clasaţi sunt independentul Călin Georgescu şi Elena Lasconi (USR), care au obţinut 22,94% şi respectiv 19,18% din voturile electoratului. Marele perdant al primului tur este social-democratul Marcel Ciolacu, devansat de Elena Lasconi cu doar 2.740 de voturi, fiind pentru prima oară de la Revoluţie când un candidat PSD nu intră în turul doi al prezidenţialelor.
Duminică, 1 decembrie, când este si Ziua Naţională a României, au loc alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor în 2024.
Potrivit Constituţiei României, preşedintele ţării nu poate fi membrul niciunui partid politic şi nu poate avea vreo altă funcţie publică sau privată pe timpul mandatului, dar poate fi susţinut, înainte de a deveni preşedinte, de un partid şi poate fi membru al acestuia. Cel ales în funcţia de preşedinte al României poate avea cel mult două mandate. În primii ani de după REvoluţia din Decembrie, mandatele prezidenâiale erau de patru ani, însă ulterior s-a stabilit ca acestea să fie de cinci ani.
În ultimii 35 de ani, România a avut patru preşedinţi: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu şi Klaus Iohannis, acesta din urmă încă în funcţie.
