Călin Geeorgescu şi Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice (APALP) au dat în judecată Administraţia Prezidenţială, SRI, SIE, STS şi MAI pentru desecretizarea unor documente care-l vizau pe fostul candidat la Preşedinţia României. Acţiunea a fost înregistrată vineri, 6 decembrie, la Curtea de Apel Bucureşti, chiar în ziua în care Curtea Constituţională a decis anularea alegerilor prezidenţiale şi reluarea întregului proce electora. Luni, 9 decembrie, judecătorii Curţii de Apel au amânat judecarea cauzei pentru miercuri, 11 decembrie.
Potrivit portalului instanţelor de judecată, acţiunea în materie de contencios administrativ şi fiscal, a fost înaintată de către Călin Georgescu şi APALP la Curtea de Apel Bucureşti în data de 6 decembrie, ziua în care CCR a anulat alegerile prezidenţiale.
În procesul deschis la Curtea de Apel Bucureşti de Călin Georgescu şi APALP, cei doi reclamanţi cer suspendarea executării actului administrativ, pârâţii din dosar fiind: Administraţia Prezidenţială, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (D.G.I.P.I.) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
La termenul din 9 decembrie, instanţa a decis amânarea cauzei pentru data de miercuri, 11 decembrie 2024.
Vineri, 6 decembrie, Curtea Constituţională a analizat aspectele referitoare la corectitudinea şi legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, aduse la cunoştinţă publică în 4 decembrie 2024 prin declasificarea conţinutului ”Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcţia Generală de Protecţie Internă, ale Serviciului de Informaţii Externe, ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
În motivarea deciziei de anulare a alegerilor, Curtea Constituţională a României a arătat că a constatat că procesul electoral privind alegerea preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale.
”Principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”, a subliniat CCR.
Curtea Constituţională a adaugat că a luat act de conţinutul documentelor prezentate în şedinţa CSAT şi desecretizate.
Preşedintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituţiilor emitente, a informaţiilor prezentate de SRI, SIE şi MAI, în şedinţa CSAT.
SRI arată în document că au fost obţinute date care au relevat o campanie de promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral, dar şi exploatarea algoritmilor unor platforme de social media pentru creşterea în ritm accelerat a popularităţii lui Călin Georgescu.
SIE arată că România este o ţintă pentru acţiuni hibride ruse, inclusiv atacuri cibernetice şi scurgeri de informaţii şi sabotaje.
