În cadrul unui proiect de conservare a dumbrăvencei din Bazinul Carpatic, Asociaţia Grupul Milvus din Târgu Mureş a reuşit în cinci ani creşterea cu mai bine de două ori şi jumătate a populaţiei de păsări din această specie, după ce a montat peste 850 de cuiburi artificiale din 15 situri Natura 2000 şi a plantat 6.250 puieţi în pâlcuri pentru ca aceste păsări să poată cuibări.
„Activităţile pentru conservarea populaţiei de dumbrăveancă din Vestul României au fost realizate în 15 situri Natura 2000 de către Asociaţia Grupul Milvus în cadrul proiectului ‘Conservarea Dumbrăvencei în Bazinul Carpatic între 2015-2020’. Am montat peste 850 de cuiburi artificiale cu scopul de a asigura condiţii de cuibărire în siguranţă pe termen mediu a speciei în zona de proiect. Acţiunea a fost de un succes remarcabil – din 84 de perechi cunoscute în primul an al proiectului, populaţia a crescut la 217 perechi în anul V. În vederea asigurării locurilor de cuibărit pe termen lung am plantat 6250 puieţi în pâlcuri de diverse mărimi în zonele favorabile cuibăritului speciei, dar de unde lipseau arbori. În această activitate s-au implicat 40 de fermieri, cărora au fost asigurate materialele pentru plantarea de puieţi şi îngrădirea plantaţiilor din cadrul proiectului”, a arătat Grupul Milvus, marţi, într-un comunicat de presă.
O altă activitate importantă de conservare, a arătat Grupul Milvus, a fost izolarea a 1.030 de stâlpi de medie tensiune în regiunile cele mai dens populate cu dumbrăvence, care astfel nu vor mai cauza electrocutări în rândul păsărilor.
„Pentru prevenirea dispariţiei locurilor de cuibărit încă existente, am monitorizat în mod regulat anumite zone şi, astfel, am prevenit tăierea ilegală a arborilor. Am continuat cercetarea speciei, iar cele peste o mie de exemplare marcate cu inele de metal şi inele colorate pot să furnizeze în viitor informaţii utile privind dispersia, fidelitatea la locul de cuibărit etc., informaţii care ne vor ajuta la conservarea speciei pe termen lung. În urma finalizării proiectului de conservare am continuat monitorizarea cuiburilor artificiale şi a plantaţiilor de arbori. Deşi nu am reuşit o verificare totală în fiecare an, cu ocazia ieşirilor am constatat că numărul lor este în scădere continuă din cauza dispariţiei şi distrugerii lor. Astfel, numărul boxelor disponibile s-a înjumătăţit în ultimii 4 ani. Din cauza numărului redus de cuiburi, în 2023 am înregistrat doar 155 de perechi cuibăritoare de dumbrăvence”, a arătat Grupul Milvus.
Pentru anul viitor urmează, ornitologii vor amplasa 30 cuiburi artificiale pentru dumbrăvence, în cadrul proiectului „Bet on Birds! Community engagement in protection of the endangered European Roller”, finanţat de către Betfair Development România.
„Tot în cadrul proiectului vom organiza o inelare de dumbrăvence cu implicarea comunităţii. Tragem un semnal de alarmă! Considerăm că Programul ‘Specia Periclitată a Anului’ reprezintă o oportunitate excelentă pentru a interveni şi a opri acest declin. Obiectivul acestui program este să ne concentrăm, în fiecare an, pe protejarea unei specii periclitate, cu un accent special pe speciile emblematice pentru activitatea noastră, cum este şi dumbrăveanca”, mai precizează Grupul Milvus.
În România, pasărea poate fi întâlnită în număr mai mare în afara arcului Carpatic, în Delta şi Lunca Dunării, Moldova, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia. Efectivele din Câmpia de Vest sunt prezente în număr mai redus, fiind alcătuită din perechi izolate sau populaţii mici, distribuite punctiform. Acestea sunt în legătură cu efectivele din Ungaria şi Serbia.
Dumbrăveanca este o pasăre migratoare de talia unui porumbel. Coloritul penajului este spectaculos şi inconfundabil, fiind una dintre cele mai colorate specii din avifauna ţării, motiv pentru care este foarte apreciată de către iubitorii de natură.
„Nu îşi construieşte cuib propriu. Îşi depune ouăle în scorburile şi cavităţile naturale ale arborilor, dar ocupă cu precădere şi cuiburile/ boxele artificiale de tip D. Populaţia din afara Arcului Carpatic cuibăreşte şi în malurile de loess, mai exact în găurile săpate de prigorii, respective în cavităţile stâlpilor electrici de beton. Acest comportament lipseşte în cazul populaţiei din Câmpia de Vest. Specia preferă habitatele deschise din zonele de şes. Poate fi întâlnită pe pajiştile cu pâlcuri sau aliniamente de arbori bătrâni sau terenurile agricole extensive din vecinătatea pădurilor de luncă”, se mai arată în comunicatul de presă al asociaţiei din Târgu Mureş. AGERPRES / (AS – autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)
* Sursa foto: Milvus Group / Facebook.com
