<div class=""
Găsit doar pe insula Noua Britanie, se știu puține lucruri despre șoimul din Noua Britanie, numit „keango” sau „kulingapa” în limbile locale. Conform Listei Roșii IUCN – pe care pasărea este clasificată ca specie vulnerabilă – este destul de evazivă, fiind cunoscută de știință doar din patru exemplare, niciunul dintre acestea nefiind fotografiat.
„Ultima înregistrare științifică documentată a speciei pare să fie un specimen din iulie 1969, care este păstrat în Muzeul American de Istorie Naturală din New York, SUA”, a explicat John Mittermeier, directorul departamentului de căutare a păsărilor pierdute de la American Bird Conservancy, într-o declarație.
„Deși au existat mai multe înregistrări doar la vedere în anii care au urmat, Goshawk-ul din New Britain pare să fi scăpat de documentarea foto, sonoră și a specimenului timp de 55 de ani”.
„Eram într-o excursie de cercetare cu [World Wide Fund for Nature (WWF)] în Pomio [estul Noii Britanii], cu trei membri ai comunității locale care ne ghidau prin pădure, pentru a putea înțelege mai bine prezența speciilor. Am fotografiat mai multe specii de păsări, inclusiv Goshawk din Noua Britanie, dar nu eram conștient de semnificația lor la momentul respectiv”, a declarat fotograful.
„A fost o surpriză atât de mare să aud că această fotografie pare să fie prima din istorie a acestei „specii pierdute”!
Ceea ce nu este neapărat o surpriză este faptul că specia a trecut atât de mult timp sub radar – chiar și localnicii nu au văzut prea multe din ea, potrivit ofițerului WWF din Pomio, Oscar Pileng.
„[Locuitorii și liderii locali] au împărtășit faptul că această specie este cu siguranță rară în Pomio. Unii au confirmat că această specie nu se găsește în zonele de coastă, ci doar în interiorul Pomio, și este rar văzută.”
Redescoperirea științifică a păsării a venit, de asemenea, însoțită de apeluri reînnoite pentru conservarea în zona în care a fost fotografiată.
„[Sunt] foarte fericit că există acum o înregistrare oficială la nivel mondial și sper că acest lucru înseamnă că se fac mai multe eforturi pentru a proteja habitatul său de amenințările agriculturii pe scară largă, exploatării forestiere, mineritului și dezvoltării infrastructurii”, a declarat Pileng.
