Plenul comun al celor două Camere ale Parlamentului a început, duminică, dezbaterea celei de-a doua moţiuni de cenzură împotriva Guvernului, intitulată „Opriţi politizarea companiilor publice! Opriţi batjocorirea proprietăţii statului!”.
Opoziţia arată în moţiunea de cenzură că proiectul de lege se concentrează exclusiv asupra modului de administrare a companiilor cu capital majoritar de stat, fără a aborda situaţiile în care statul deţine o pondere semnificativă în acţionariat. În acelaşi timp, proiectul nu prevede mecanisme eficiente pentru a corecta deciziile adoptate de administratorii majoritari care pot fi dăunătoare României. Şi, ca să nu se creadă că vorbim despre cazuri ipotetice, precizăm că este vorba de exemple cât se poate de concrete, cum ar fi SNP Petrom sau Rompetrol Rafinare. ”În mod deloc întâmplător, guvernul Bolojan oferă acţionarilor privaţi minoritari în companiile publice şansa unei interpretări favorabile a votului cumulativ (în cazul administrării dualiste), şansă pe care, însă, o refuză acţionarilor români din companiile deţinute majoritar de investitori străini. Să fie, oare, doar reflexul de a nedreptăţi acţionarii români, specific acestui guvern?”, spune Opoziţia în moţiune.
În moţiune se precizează că ”prezentul proiect de lege investeşte cu o super-putere Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), instituţie care capătă drept de viaţă şi de moarte asupra numirilor (inclusiv din partea acţionarilor privaţi) în funcţiile de administrare a companiilor de stat.
”Or, AMEPIP este un instrument eminamente politic la discreţia guvernului. Este, deci, cât se poate de evident că această agenţie va acţiona la comandă politică numind doar fideli ai partidelor de guvernare în toate aceste funcţii, lucru total incompatibil cu noţiunea de „guvernanţă corporativă”. De altfel, în toate posturile de administrare a companiilor, prin prezentul proiect de lege se impune numirea cel puţin a unui funcţionar public, desemnat de conducerea autorităţii publice care are în subordonare compania respectivă. Mai mult, respectivului funcţionar public i se solicită şi experienţă de minim trei ani în administrarea companiilor (evident publice, căci la cele private nu ar fi avut voie, conform legii). Ei bine, arătaţi-ne măcar un singur funcţionar public care a administrat companii de stat şi care să nu facă parte dintre fidelii partidelor care conduc ţara de aproape 36 de ani! Nu-i aşa că nu există vreun astfel de caz? ”, arată parlamentarii.
Opoziţia spune că se mai face mare caz de limitarea veniturilor directorilor la trei salarii medii brute partea fixă şi două salarii medii brute partea variabilă, o singură dată pe an. ”Aici avem de-a face cu un mecanism profund nociv, care va conduce la creşterea salariilor medii pe ramuri de activitate. De exemplu, în domeniul feroviar sau energetic, companiile de stat deţin peste două treimi din piaţă şi pot determina cu uşurinţă creşterea salariului mediu brut pe ramură. Mai mult, este regretabil să constatăm populismul specific celor eternizaţi la guvernare, populism prin care se anunţă plafonări de salarii, dar mai apoi se anunţă şi căutarea de manageri competenţi. Oameni buni, în ce economie de piaţă s-a pomenit ca o persoană competentă să accepte un salariu doar triplu faţă de medie pentru a conduce un mamut? Hai să revenim la domeniul feroviar, cu salarii mici: cine va dori să fie administrator la CFR cu un salariu net de sub 2.500 de euro? Credeţi că e cineva în afara şoşonarilor de partid care ştiu că adevărata recompensă nu este salariul anunţat?”, se arată în moţiune.
Potrivit Opoziţiei, ”altă chestiune aberantă este acordarea unei ponderi de 50-75% indicatorilor de performanţă financiari în evaluarea administrării. Să nu uităm, totuşi, că, în general, întreprinderile publice funcţionează în pieţe unde au poziţii fie monopoliste, fie dominante. De exemplu, ce semnificaţie are performanţa financiară a Transelectrica sau Transgaz, companii cărora statul, prin ANRE, le aprobă majorări halucinante de tarife?”.
”De exemplu, PNL-iştii din ANRE au stabilit prin Ordinul 21/2025 tariful pentru serviciul de sistem de 7 lei/MWh de la 1 iunie 2025. După doar 3 luni, acesta a fost dublat (12,79 lei/MWh)!!! Ce analize fac ei? Ce metodologii fac ei ? Cum să se ajungă la aceste variaţii? De la 1 iunie 2023, conform Ordinului 67/2023, tariful era 6,64 lei/MWh. La 1 ianuarie 2024, după şapte luni era 9,17 lei/MWh. Peste cinci luni devine 12,84, după alte trei luni este 11,51. Peste nouă luni, la 1 iunie 2025, devine 7,04 (aşa, de alegeri) pentru trei luni, ca apoi să fie dublat de la 1 septembrie! Ce indicatori financiari, despre ce vorbim? Sau o fi, oare, corect să legăm performanţa directorilor de la Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau CEO doar de indicatorii financiari? Păi oamenii aceştia produc, împreună, două treimi din energia ţării. Nu ne vom trezi, oare, cu preţuri urcate la cer?”, spune Opoziţia.
”O ultimă mare laudă şi-o fac guvernanţii cadou pentru că vor să reducă numărul celor din conducere de la şapte la cinci, de la cinci la trei şi de la trei la doi. Ceea ce uită să ne spună este faptul că, indiferent câţi oameni sunt formal puşi să ridice mâna la un vot în consiliile de administrare sau în comitetele de supraveghere, decizia aparţine de fapt unui singur om: ministrului, primarului sau preşedintelui de Consiliu Judeţean. Aşa că, orice număr mai mare decât 1 în respectivele consilii şi comitete reprezintă doar o exagerare”, spune Opoziţia.
Semnatarii moţiunii mai spun că nu trebuie uitat nici impactul devastator pe care deciziile administraţiilor politizate ale companiilor publice îl au asupra generaţiilor tinere, cărora le blochează oportunitatea de dezvoltare în dauna inovaţiei şi dezvoltării durabile.
”Turismul balnear şi programele sportive pentru tineri ar fi în mod special afectate de politizarea conducerii întreprinderilor publice în cazul adoptării Proiectului de Lege propus de Guvern”, arată parlamentarii.
”Pentru toate considerentele expuse mai sus, vă cerem, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, să votaţi moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan şi să respingeţi, astfel, acest proiect de lege fanfaronard, dăunător şi inutil”, spune Opoziţia.
