Vicepremierul Dragoș Anastasiu a prezentat public componența unui consiliu consultativ care va funcționa pe lângă AMEPIP – autoritatea care supraveghează activitatea companiilor de stat. Printre membrii acestuia se regăsesc nume cunoscute din zona de business și consultanță: Speranța Munteanu, Anca Grigorescu, Crenguța Leaua, Iancu Guda și Mihaela Mitroi.
Totul pare, la o primă vedere, o inițiativă lăudabilă: voluntari din sectorul privat care pun umărul la modernizarea unui stat greoi și ineficient, fără a fi remunerați. Însă editorialistul și analistul politic Cozmin Gușă trage un semnal de alarmă dur, acuzând existența unor vulnerabilități majore și conturând o perspectivă sumbră asupra acestei inițiative, pe care o consideră „o sursă iminentă de scandaluri politice și de securitate națională”.
Gușă avertizează că metoda aleasă de guvern pentru realizarea reformei este profund greșită. Principala critică vizează lipsa unui cadru formal și legal clar pentru activitatea acestor consilieri: „Voluntari, deci fără răspundere”, spune el, ceea ce, în opinia sa, deschide ușa către posibile abuzuri și conflicte de interese.
Potrivit acestuia, accesul consilierilor la date sensibile ale administrației românești – unele dintre ele posibil clasificate – este un risc major, mai ales în absența unor obligații contractuale ferme, a unui control parlamentar sau a suspendării acestora din funcțiile executive deținute în companiile lor. „Cine ne garantează că nu vor folosi aceste informații în interes propriu?”, întreabă Gușă, sugerând că acești experți ar putea „trage pe sfoară” guvernul tocmai prin inteligența lor superioară în afaceri și cunoașterea vulnerabilităților statului.
Mai grav, editorialistul afirmă că o parte dintre membrii acestui grup ar fi „acoperiți ai sistemului Statului Paralel”, adică persoane cu legături strânse cu serviciile secrete, ba chiar – în unele cazuri – ofițeri sub acoperire. „Fugim de partide și dăm de securiști? Adică scăpăm de dracu’ și dăm de tac-su?”, scrie Gușă, într-o exprimare tăioasă ce denotă profunda neîncredere în direcția în care se îndreaptă această reformă.
El compară situația cu o structură similară din SUA – DOGE – unde figuri precum Elon Musk sau Vivek Ramaswamy, deși tot oameni de afaceri, au fost desemnați oficial de către președintele Trump și aveau o formă de responsabilitate publică. În România, afirmă Gușă, nu avem nici transparență, nici răspundere, ci doar un grup informal cu acces la putere și informații.
Nici scena politică nu privește cu relaxare această inițiativă. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că existența acestui „grup informal de consilieri din privat” este ilegală și a amenințat cu plângeri penale dacă guvernul nu clarifică statutul lor.
De cealaltă parte, vicepremierul Anastasiu a susținut că activitatea grupului este benevolă, compusă din „oameni care, în viața lor profesională, au realizat ceva” și care doresc să contribuie la un bine public.
Gușă recunoaște necesitatea urgentă a reformei: România este „prăbușită din punct de vedere bugetar”, iar riscul retrogradării ratingului de țară și al imposibilității de a plăti pensiile este real. În acest context, măsurile radicale devin inevitabile. Dar modul de implementare ridică semne serioase de întrebare.
„Nici graba și nici criza nu justifică o asemenea procedură”, avertizează Gușă, concluzionând că „reforma Bolojan devine extrem de vulnerabilă” tocmai din cauza acestui grup de voluntari care, deși bine intenționați, sunt netransparenți, lipsiți de răspundere legală și, în unele cazuri, cu posibile agende ascunse.
Speranţa Munteanu – unul dintre cei mai importanţi consultanţi în restructurare, fost managing partner al Veridio.
Anca Grigorescu – partener şi cofondator al casei de avocatură bpv Grigorescu Ştefănică.
Crenguţa Leaua – avocat de business care a reprezentat România în dosarul Roşia Montană, la curtea de arbitraj de la Washington.
Iancu Guda – analist TV, fost director al Coface România.
Mihaela Mitroi – consultant fiscal, managing partner al GTA Group.
