Guvernele lumii au convenit sâmbătă asupra unui acord climatic de compromis la conferinţa COP30 din Brazilia, care ar stimula finanţarea ţărilor sărace care se confruntă cu încălzirea globală, dar omite orice menţiune despre combustibilii fosili care o provoacă, relatează Reuters.
Prin încheierea acordului, ţările au încercat să demonstreze unitatea globală în abordarea impactului schimbărilor climatice, chiar şi după ce cel mai mare generator din istorie, Statele Unite, a refuzat să trimită o delegaţie oficială.
Însă acordul, care a fost încheiat după două săptămâni de negocieri controversate în oraşul Belem din Amazon, a scos la iveală şi divergenţele dintre ţările bogate şi cele în curs de dezvoltare, precum şi dintre guvernele cu opinii opuse cu privire la petrol, gaze şi cărbune. După ce a aprobat acordul, preşedintele COP30, Andre Correa do Lago, a recunoscut că negocierile au fost dificile.
„Ştim că unii dintre voi aveau ambiţii mai mari în ceea ce priveşte unele dintre problemele discutate”, a spus el.
Uniunea Europeană a fost principalul obstacol în calea adoptării unei formulări referitoare la renunţarea la combustibilii fosili, dar în cele din urmă a acceptat să renunţe la aceasta după ce o coaliţie de ţări, printre care şi Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol, a declarat că este inacceptabilă.
„Ar trebui să susţinem (acordul) pentru că, cel puţin, acesta merge în direcţia corectă”, a declarat comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, în faţa jurnaliştilor, înainte ca acordul să fie aprobat.
Unele ţări au avut un ton mai dur.
„O decizie privind clima care nici măcar nu menţionează combustibilii fosili nu este neutralitate, ci complicitate. Iar ceea ce se întâmplă aici depăşeşte incompetenţa”, a declarat Juan Carlos Monterrey, negociatorul din Panama pentru probleme climatice.
Acordul lansează o iniţiativă voluntară pentru accelerarea acţiunilor climatice, cu scopul de a ajuta ţările să îşi îndeplinească angajamentele existente de reducere a emisiilor, şi solicită ţărilor bogate să tripleze cel puţin suma de bani pe care o alocă pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să se adapteze la încălzirea globală până în 2035.
Oamenii de ştiinţă au afirmat că angajamentele naţionale existente de reducere a emisiilor au redus semnificativ încălzirea prognozată, dar nu sunt suficiente pentru a împiedica temperaturile mondiale să depăşească cu 1,5 °C nivelurile industriale, un prag care ar putea declanşa cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.
Ţările în curs de dezvoltare au susţinut între timp că au nevoie urgentă de fonduri pentru a se adapta la impactul care se resimte deja, cum ar fi creşterea nivelului mării şi agravarea valurilor de căldură, secetelor, inundaţiilor şi furtunilor.
Avinash Persaud, consilier special al preşedintelui Băncii Interamericane de Dezvoltare, un creditor multilateral axat pe America Latină şi Caraibe, a declarat că accentul acordului pe finanţare este important, având în vedere intensificarea impactului schimbărilor climatice.
„Dar mă tem că lumea încă nu a reuşit să acorde subvenţii cu eliberare mai rapidă ţărilor în curs de dezvoltare care se confruntă cu pierderi şi daune. Acest obiectiv este la fel de urgent pe cât este de dificil”, a spus el.
TEXTUL SUPLIMENTAR PRIVIND COMBUSTIBILII FOSILI
Impasul dintre Uniunea Europeană şi Grupul arab de naţiuni cu privire la combustibilii fosili a dus la prelungirea negocierilor peste termenul limită de vineri, declanşând negocieri care au durat toată noaptea înainte de a se ajunge la un compromis.
Correa do Lago a declarat sâmbătă dimineaţă că preşedinţia va emite un text separat privind combustibilii fosili – precum şi protejarea pădurilor – care nu va fi inclus în acordul principal din cauza lipsei de consens.
Dar el a îndemnat ţările să continue discuţiile pe aceste teme.
„Ştiu că majoritatea dintre voi sunteţi obosiţi, dar, în calitate de preşedinte al acestei conferinţe, este de datoria mea să recunosc că la Belem au avut loc discuţii foarte importante, care trebuie să continue pe durata preşedinţiei braziliene, până la următoarea COP, chiar dacă acestea nu sunt reflectate în textul pe care tocmai l-am aprobat”, a spus el.
Acordul de sâmbătă lansează, de asemenea, un proces prin care organismele climatice vor analiza modul în care comerţul internaţional poate fi aliniat la acţiunile climatice, potrivit textului acordului, pe fondul îngrijorărilor că barierele comerciale în creştere limitează adoptarea tehnologiilor curate.
