Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) avertizează că proiectul actual privind actualizarea normelor de clasificare turistică poate transforma acest demers într-un mecanism birocratic paralel, necorelat cu legislaţia primară şi cu atribuţiile DSP, DSVSA, ANPC, ISU, ITM şi ale autorităţilor locale.
FPTR, organizaţie reprezentativă din anul 2006 pentru sectorul turism, hoteluri şi restaurantee, solicită Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT) suspendarea dezbaterii publice privind proiectul de ordin pentru modificarea Normelor metodologice aprobate prin Ordinul nr. 65/2013 şi refacerea documentului pe baze clare, transparente şi corelate cu legislaţia aplicabilă, potrivit unui comunicat de presă transmis News.ro.
“FPTR susţine calitatea în turism, dar nu poate accepta ca această calitate să fie invocată pentru a justifica un proiect necorelat, netransparent şi greu de aplicat. Clasificarea turistică trebuie să rămână un instrument de calitate, confort şi servicii, nu să devină un super-aviz care dublează DSP, DSVSA, ANPC, ISU, ITM şi autorităţile locale. Operatorii corecţi, deja clasificaţi, nu trebuie împovăraţi cu reguli neclare şi obligaţii disproporţionate. Sectorul nostru de activitate are nevoie de predictibilitate, nu de încă un labirint administrativ”, se arată în comunicat.
Turismul românesc are nevoie de standarde mai bune, dar standardele bune nu se construiesc prin confuzie, suprapuneri şi improvizaţie administrativă, atrag atenţia patronatele din turism.
2026, “Anul Calităţii în Turism”
FPTR susţine actualizarea normelor de clasificare turistică, iar mai mult, anul 2026 a fost asumat de FPTR drept “Anul Calităţii în Turism”, cu obiectivul de a ridica standardele serviciilor şi de a consolida încrederea turiştilor în destinaţiile româneşti, arată reprezentanţii patronatului.
“Calitatea nu poate fi construită prin texte neclare, anexe înlocuite masiv fără o analiză de impact reală, obligaţii greu de aplicat şi suprapuneri de competenţe între instituţii.
În forma actuală, proiectul MEDAT nu reprezintă o simplă actualizare tehnică”, susţin oficialii FPTR.
În opinia lor, documentul modifică substanţial filosofia clasificării turistice şi înlocuieşte anexe esenţiale care afectează direct hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hosteluri, cabane, vile, bungalowuri, pensiuni turistice şi agroturistice, campinguri, sate de vacanţă, apartamente şi camere de închiriat, structuri de alimentaţie publică, agenţii de turism şi proceduri privind brevetul de turism.
FPTR atrage atenţia că eliminarea camerei matrimoniale ca tip distinct poate crea probleme operaţionale în recepţii şi în sistemele informatice de gestiune hotelieră, unde diferenţierea între cameră twin şi cameră matrimonială este esenţială pentru cazarea corectă a grupurilor şi a turiştilor individuali.
De asemenea, relaxarea frecvenţei schimbului de lenjerie şi prosoape pentru structurile superioare trebuie analizată atent, mai ales în contextul în care 2026 este promovat drept “Anul Calităţii în Turism”.
În acelaşi timp, criteriile privind camerele familiale, suprafeţele reduse, înălţimile minime şi volumul de aer pentru fiecare persoană trebuie corelate riguros cu normele de igienă, securitate, confort şi sănătate publică. Nu este acceptabil ca o normă de clasificare să permită interpretări care pot conduce la supraaglomerarea spaţiilor de cazare.
Dezbatere publică la MEDAT
FPTR a participat, marţi, prin membrii Biroului Executiv, la dezbaterea publică organizată de MEDAT privind proiectul de modificare a normelor de clasificare în turism. Reprezentanţii FPTR se declară surprinşi de faptul că proiectul fusese analizat şi avizat, înainte de punerea în transparenţă decizională, de direcţiile de specialitate şi suport din cadrul ministerului.
“În aceste condiţii, FPTR consideră că nu mai poate fi vorba despre simple erori de redactare sau despre observaţii punctuale care pot fi corectate în timpul unei dezbateri formale. Problemele semnalate indică o deficienţă de analiză administrativă, de corelare instituţională şi de raportare la realitatea operatorilor economici din turism, hoteluri şi restaurant”, se precizează în comunicat.
Reprezentanţii FPTR s-au retras de la dezbatere şi solicită ministerului să analizeze modul în care proiectul de ordin a fost asumat şi avizat intern, să dispună măsuri administrative faţă de directorii implicaţi în analizarea, asumarea şi avizarea documentului, inclusiv încetarea detaşărilor şi suspendarea din funcţie până la finalizarea unei anchete administrative.
De asemenea, federaţia cere să fie prelungit termenul de dezbatere şi să fie constituită o comisie tehnică reală, care să reanalizeze integral şi să refacă proiectul pe baza observaţiilor transmise oficial de FPTR, a punctelor de vedere ale instituţiilor cu atribuţii de control şi a propunerilor formulate de organizaţiile patronale din sectorul turism, hoteluri şi restaurante.
Analiză de impact
Membrii FPTR susţin că este inacceptabilă promovarea unui proiect de asemenea amploare fără publicarea unui tabel comparativ complet, anexă cu anexă, criteriu cu criteriu, însoţit de o analiză de impact asupra operatorilor existenţi şi asupra investiţiilor noi. Fără acest instrument, operatorii economici nu pot evalua corect ce se schimbă, ce costuri presupune conformarea, ce termene sunt necesare şi ce riscuri apar pentru structurile deja clasificate.
“Clasificarea turistică nu este un exerciţiu de redactare administrativă. Ea stabileşte condiţiile în care funcţionează întregul sector: de la hoteluri mari până la pensiuni, de la campinguri până la apartamente de închiriat, de la restaurante până la agenţii de turism.
Atunci când un proiect anulează 16 anexe şi introduce obligaţii noi, fără tabel comparativ oficial şi fără justificare transparentă, FPTR consideră justificată prelungirea dezbaterii şi refacerea textului”, se mai arată în comunicat.
Observaţiile FPTR
FPTR avertizează că proiectul actual riscă să transforme certificatul de clasificare într-un instrument administrativ care dublează atribuţiile altor autorităţi. Clasificarea turistică trebuie să evalueze nivelul de confort, dotările, serviciile, calitatea şi categoria turistică a unei structuri, fără să devină o procedură paralelă de verificare urbanistică, sanitară, sanitar-veterinară, PSI, de protecţie a consumatorilor, de protecţie a muncii, de mediu sau de accesibilitate.
Membrii federaţiei mai precizează că DSP, DSVSA, ANPC, ISU, ITM, autorităţile locale, autorităţile din domeniul construcţiilor şi instituţiile cu atribuţii privind persoanele cu dizabilităţi au competenţe proprii, stabilite prin legislaţie specifică. Ori aceste competenţe nu pot fi transferate indirect către personalul care verifică încadrarea turistică.
Criteriile de clasificare trebuie să se aplice exclusiv pentru stabilirea categoriei turistice, iar verificarea respectării legislaţiei sanitare, sanitar-veterinare, de securitate la incendiu, protecţia consumatorilor, a muncii, a mediului, urbanismului, construcţiilor şi accesibilităţii revine autorităţilor competente potrivit legii, susţin membrii FPTR.
FPTR reuneşte 3.286 de angajatori din sectorul turismului, hotelurilor şi restaurantelor care asigură locuri de muncă pentru 59.255 de salariaţi, reprezentând 34% din totalul forţei de muncă angajate în sector.
