Totuși, exploatarea acestor resurse este extrem de dificilă, iar schimbările climatice accentuează dilemele privind viitorul acestei regiuni izolate, relatează BBC.
Cu o suprafață de aproape 2 milioane de kilometri pătrați, Groenlanda a fost modelată de mișcări tectonice și activitate vulcanică de-a lungul milioanelor de ani. Insula s-a desprins de Europa în urmă cu aproximativ 60-65 de milioane de ani, iar structurile sale geologice unice ascund resurse minerale valoroase.
„Istoria Groenlandei este la fel de veche ca istoria oricărui loc din lume,” explică Kathryn Goodenough, geolog principal la British Geological Survey.
Groenlanda este considerată o sursă majoră de minerale rare, esențiale pentru producerea turbinelor eoliene, bateriilor pentru vehicule electrice și panourilor solare. În plus, insula ar putea conține rezerve semnificative de cupru, zinc, aur și platinoide.
Pe lângă minerale, există estimări conform cărora Groenlanda deține și rezerve importante de petrol și gaze naturale, situate în special pe platoul său continental. Încercările din anii 1970 de a exploata aceste resurse nu au avut succes, dar similitudinile geologice cu alte regiuni bogate în combustibili fosili păstrează interesul ridicat pentru viitoare descoperiri.
Cartografierea geologică a Groenlandei a început în mod serios după Al Doilea Război Mondial, dar dimensiunile insulei și lipsa infrastructurii au îngreunat procesul. Primele hărți detaliate ale zonelor fără gheață au fost finalizate abia în anii 2000.
În plus, procesarea mineralelor rare este extrem de complicată. Spre deosebire de aur, care poate fi extras în formă pură, mineralele rare sunt integrate în structuri chimice complexe. Unele dintre acestea sunt asociate cu elemente radioactive, ceea ce ridică probleme de siguranță și reglementare.
În 2021, Groenlanda a adoptat o lege care limitează cantitatea de uraniu permisă în mineralele extrase, ceea ce a dus la suspendarea unui proiect de exploatare în sudul insulei.
Groenlanda este una dintre regiunile cele mai afectate de încălzirea globală, temperaturile crescând de aproape patru ori mai rapid decât media globală. Ghețarii se topesc într-un ritm alarmant, pierzându-se aproximativ 30 de milioane de tone de gheață pe oră.
Deși topirea ghețurilor ar putea facilita accesul la resursele naturale, aceasta generează o ironie dureroasă: exploatarea resurselor ar putea contribui la combaterea schimbărilor climatice, dar devine posibilă tocmai din cauza efectelor acestora.
Exploatarea resurselor din Groenlanda ridică probleme de mediu majore. În trecut, activitățile miniere au avut un impact devastator asupra ecosistemului insulei. Deșeurile toxice au fost depozitate în râuri și pe coaste, ducând la contaminarea apei cu metale grele.
Din cauza temperaturilor scăzute, ecosistemele din Groenlanda se refac foarte lent, iar efectele poluării pot dura zeci de ani. Populația locală solicită o mai mare implicare în deciziile privind exploatarea resurselor și dorește să fie co-proprietară a proiectelor de minerit.
În timp ce interesul internațional pentru resursele Groenlandei continuă să crească, viitorul rămâne incert. Accesarea acestora depinde de factori precum:
Progresul tehnologic
Evoluția schimbărilor climatice
Deciziile politice și economice luate de autoritățile locale și internaționale
Pentru moment, Groenlanda reprezintă un studiu de caz asupra complexității exploatării resurselor naturale într-o lume aflată în tranziție către energia verde.
