Cererea pentru vehicule electrice (EV) scumpe este redusă în Europa, chiar dacă interdicţia UE privind maşinile alimentate cu motoare pe combustie va intra în vigoare în 2035, ceea ce pune presiune pe industria auto europeană.
Compania Renault, care este mai mică decât alte firme auto şi a fost afectată de pierderi record în 2020, arată o soliditate surprinzătoare pe segmentul maşinilor hibride, care folosesc atât un motor termic cât şi unul electric.
În primele opt luni din 2024, vânzările Renault de modele hibride, inclusiv Clio şi Captur, au crescut cu 55% faţă de perioada similară din 2023, faţă de un avans de 21,1% la nivelul Uniunii Europene. Astfel, marca Renault este a doua cea mai mare din Europa pe segmentul maşinilor hibride, după grupul nipon Toyota.
„Renault pare că se descurcă foarte, foarte bine. Credem că pur şi simplu firma este mai versatilă şi mai agilă decât rivalele”, susţin analiştii de la Stifel după ce în 8 octombrie compania anunţase că îşi menţine obiectivele financiare, fiind unul din puţinii producători auto care nu şi-a înrăutăţit previziunile, pe fondul condiţiilor dificile de pe piaţă.
Cererea pentru modele hibride ar urma să continue să crească până la finalul deceniului, înainte ca EV să preia conducerea, conform companiilor Dataforce şi S&P Global.
Cu o capitalizare de piaţă de aproximativ 11,6 miliarde de euro, Renault valorează doar un sfert din liderul european Volkswagen.
Luca de Meo va dezvălui la Salonul auto de la Paris noul SUV electric Renault 4, după recenta lansare a Renault 5, un alt EV mic.
Ce arată raportul OPEC
În raportul său lunar, OPEC a informat că se aşteaptă ca pe plan global cererea de petrol să urce cu 1,9 milioane de barili pe zi (bpd), aproximativ 2%, în 2024 (cu 106.000 bpd mai puţin decât previziona luna trecută) şi cu 1,64 milioane bpd în 2025 (de la 1,74 milioane bpd în septembrie).
Revizuirea „este determinată în mare măsură de datele primite în această perioadă, combinate cu aşteptări uşor mai scăzute în unele regiuni”, precizează OPEC.
Şi după trei revizuiri în scădere succesive, prognoza OPEC este aproape dublă faţă de cea a Agenţiei Internaţionale a Energiei (EIA).
Chiar şi deciziile statelor membre OPEC sugerează că acestea nu au încredere în previziunile secretariatului cu sediul al Viena, amânându-şi planurile de restabilire a producţiei de ţiţei.
OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) ar urma să înceapă gradual restabilirea producţiei de petrol de 2,2 milioane de barili pe zi în tranşe lunare, începând din decembrie, cu două luni mai târziu decât era iniţial planificat. Dar analiştii sunt sceptici că se va relua restabilirea producţiei, pe fondul încetinirii din China şi al majorării livrărilor din America de Nord şi de Sud.
Deşi cotaţia barilului de petrol a crescut pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu la 77 de dolari, încă este un nivel prea scăzut pentru unele state membre OPEC.
Eforturile alianţei de sprijinire a preţurilor au fost subminate de ţările care nu au realizat reducerile de producţie convenite – în special Irak, Kazahstan şi Rusia.
La reuniunea din decembrie OPEC+ ar urma să anunţe o decizie privind calendarul majorării producţiei în 2025.
