Raportul evidențiază o serie de politici guvernamentale și practici din diverse țări care, în opinia administrației americane, afectează competitivitatea companiilor americane pe piețele externe. Deși accentul cade pe Uniunea Europeană ca bloc comercial, fiecare stat membru este analizat individual, România fiind vizată în mod expres în două domenii sensibile: industria farmaceutică și protecția drepturilor de proprietate intelectuală, în special în sectorul IT.
Potrivit raportului, producătorii americani de medicamente – atât cei de produse inovative, cât și cei de generice – întâmpină dificultăți în România din cauza unor practici administrative ale autorităților locale. Principala critică se referă la neactualizarea listei medicamentelor eligibile pentru decontare în sistemul național de sănătate, în pofida solicitărilor repetate. Lipsa acestei actualizări blochează accesul pacienților la medicamente noi și afectează exportatorii americani care doresc să intre pe piața românească.
Mai mult, raportul semnalează că prețurile reglementate impuse de statul român sunt uneori sub costurile de producție, determinând astfel retragerea unor medicamente de pe piață.
Un alt punct sensibil este legat de protejarea drepturilor de proprietate intelectuală în mediul digital. Raportul face referire la existența unor website-uri-pirat presupus găzduite sau înregistrate în România, fără a le numi explicit. În opinia USTR, sancțiunile prea blânde aplicate de autoritățile române nu descurajează în mod eficient astfel de practici ilegale. În consecință, chiar și cazurile semnificative sunt tratate, în mod preferențial, drept infracțiuni de evaziune fiscală, nu ca încălcări ale drepturilor de autor.
Documentul critică și lipsa unui mecanism eficient care să permită titularilor de drepturi să ceară eliminarea rapidă a conținutului piratat de pe platformele online sau de pe site-urile de găzduire. Deși sunt recunoscute unele progrese în acest domeniu, SUA menționează că va continua să monitorizeze cu atenție evoluțiile legislative și instituționale din România.
Pe fondul acestor tensiuni, datele prezentate în raport indică un deficit comercial semnificativ al SUA în raport cu România. În 2024, balanța comercială pe segmentul de mărfuri a fost defavorabilă SUA, cu un deficit de 2,646 miliarde de dolari – ușor mai mic decât în 2023, când a fost de 2,691 miliarde dolari. Exporturile americane către România au însumat anul trecut 1,259 miliarde dolari, în timp ce importurile din România s-au ridicat la 3,905 miliarde dolari.
Pe segmentul serviciilor, balanța este în favoarea SUA, care a înregistrat în 2023 un excedent de 104 milioane dolari, constant față de anul precedent. Investițiile directe americane în România au crescut, de asemenea, semnificativ, ajungând la 2,1 miliarde dolari, în creștere cu aproape 14% față de anul 2022.
Raportul este însoțit de o declarație a lui Jamieson Greer, șeful USTR, care subliniază că președintele Trump a fost cel mai vocal lider american modern în privința barierelor comerciale externe.
„Sub conducerea sa, actuala administrație lucrează intens la contracararea acestor practici injuste și nereciproce, în scopul de a restaura corectitudinea și de a pune afacerile americane pe primul loc pe piața globală”, a afirmat oficialul.
