Administraţia Trump pregăteşte o reuniune a Consiliului pentru Pace în data de 19 februarie, la Washington, potrivit unui oficial american şi unui diplomat dintr-o ţară invitată, relatează CNN.
Statele Unite au trimis vineri invitaţii pentru eveniment şi au descris reuniunea ca fiind „şedinţa inaugurală a Consiliului pentru Pace”, potrivit unei invitaţii văzute de CNN. Evenimentul este programat să aibă loc la Institutul American pentru Pace, care a fost redenumit de preşedintele Donald Trump după propriul nume.
Oficialul american a declarat că reuniunea are ca scop, în parte, strângerea de fonduri, dar a subliniat că detaliile sunt încă în curs de elaborare.
Întâlnirea, despre care a scris pentru prima dată Axios, ar fi prima reuniune a grupului de la ceremonia de semnare a acordului, care a avut loc luna trecută la Forumul Economic Mondial de la Davos. Aproximativ douăzeci şi patru de ţări au semnat acordul privind Consiliul pentru Pace.
Nu se ştie încă care ţări vor participa la întâlnirea din 19 februarie şi la ce nivel vor fi reprezentate.
Consiliul pentru Pace a fost întâmpinat cu scepticism în ceea ce priveşte mandatul său şi cu întrebări privind intenţia sa de a înlocui Organizaţia Naţiunilor Unite. Majoritatea aliaţilor europeni ai SUA nu au acceptat să adere, iar Israelul nu a semnat oficial carta de aderare la organizaţie, în ciuda acceptării ofertei lui Trump de a adera la organizaţie, deşi prim-ministrul Benjamin Netanyahu a anunţat că Israelul va adera.
Consiliul, prezidat de Trump, a fost iniţial prezentat ca un organism limitat, însărcinat cu supravegherea reconstrucţiei Fâşiei Gaza, devastată de un război de doi ani cu Israelul. Cu toate acestea, conform proiectului de statut, misiunea sa s-a extins de atunci pentru a aborda conflictele din întreaga lume. Proiectul, care a fost trimis împreună cu invitaţiile de aderare, nici măcar nu menţionează Gaza.
Reuniunea viitoare are loc în contextul în care administraţia se străduieşte să promoveze faza a doua a planului său de pace pentru Gaza şi să obţină sprijin pentru reconstrucţia acesteia. SUA au anunţat începutul următoarei faze a planului de încetare a focului în Gaza la mijlocul lunii ianuarie, dar nu au prezentat planuri concrete privind modul în care intenţionează să abordeze una dintre cele mai spinoase probleme: demilitarizarea Hamas.
Luna trecută, la Forumul Economic Mondial, ginerele lui Trump, Jared Kushner, a prezentat un set de 11 slide-uri care expune viziunea consiliului de administraţie privind reconstrucţia şi investiţiile în Gaza, completată cu peste 150 de zgârie-nori aliniaţi de-a lungul coastei.
Kushner a declarat la momentul respectiv că „planul general” al administraţiei pentru reconstrucţia Gazei „nu are un plan B” în afara eforturilor sale în mai multe etape pentru a pune capăt războiului şi a transforma regiunea. Ginerele preşedintelui a subliniat că o mare parte din acest plan se bazează pe demilitarizarea Hamas. El a promis că SUA „vor aplica” acea parte a acordului de încetare a focului, fără a oferi detalii.
Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Egipt, Qatar, Bahrain, Pakistan, Turcia, Ungaria, Maroc, Kosovo, Albania, Bulgaria, Argentina şi Paraguay au semnat pentru a deveni membri ai Consiliului pentru Pace, la fel ca statele din Asia Centrală Kazahstan, Mongolia şi Uzbekistan, precum şi ţările din Asia de Sud-Est Indonezia şi Vietnam.
România, invitată în ianuarie să devină membru al “Consiliului pentru Pace”
România a fost invitată în ianuarie să devină membru al “Consiliului pentru Pace”, printr-o scrisoare adresată de preşedintele SUA Donald Trump preşedintelui Nicuşor Dan.
Potrivit unui fragment din scrisoarea semnată de preşedintele SUA, apărut atunci în presă, Donald Trump a scris că acest Consiliul este „unic” şi a invitat oficial România să se alăture în calitate de stat membru fondator şi să adere la carta Consiliului Păcii. Scrisoarea Administraţiei Trump a fost însoţită de alte două documente: planul cuprinzător şi carta Consiliului.
„În calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie, invit în mod oficial România să se alăture în calitate de Stat Membru Fondator şi să adere la Carta Consiliului Păcii. Acest Consiliu va fi unic, nu a mai existat niciodată ceva asemănător! Fiecare Stat Membru poate desemna un reprezentant autorizat care să participe şi să ia parte, în numele său, la reuniuni. Alăturat se află Planul Cuprinzător şi Carta Consiliului, care sunt acum de schise pentru semnare şi ratificare”, se arăta în fragmentul din scrisoare.
