Autoritatea Electorală Permanentă a transmis, joi, ca reacţie la acuzaţiile AUR privind prezenţa unor persoane decedate pe listele de alegători, că Baza de date a Registrului electoral este permanent actualizată, prin înscrierea cetăţenilor români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv iar actualizarea datelor deja existente în Registrul electoral pentru alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în ţară este o activitate care revine primarilor sau persoanelor împuternicite de aceştia. AEP mai spune că radierea alegătorilor cu domiciliul în România din Registrul electoral în caz de deces se face din oficiu, pe baza actelor sau a comunicărilor oficiale, ori la cererea persoanei interesate, pe baza certificatului de deces, numai de către persoanele autorizate.
”Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) atrage atenţia cu privire la informaţiile false lansate în spaţiul public de către un partid politic referitoare la acurateţea datelor şi a informaţiilor înscrise în Registrul electoral. Menţionăm că, începând cu anul 2014, înregistrarea şi actualizarea datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot are loc prin intermediul Registrului electoral, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare”, subliniază AEP într-un comunicat.
Potrivit AEP, registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare, administrat de Autoritatea Electorală Permanentă.
”Datele care se înscriu în Registrul electoral provin de la mai multe entităţi ale statului român, respectiv de la Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP) şi Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie. Baza de date a Registrului electoral este permanent actualizată, prin înscrierea cetăţenilor români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, prin înscrierea persoanelor care au dobândit cetăţenia română, prin radierea cetăţenilor care şi-au pierdut dreptul de vot, au decedat sau au pierdut cetăţenia română, precum şi prin actualizarea datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot deja înscrise în Registrul electoral”, precizează Autoritatea Electorală Permanentă.
AEP mai spune că Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor comunică Autorităţii Electorale Permanente, prin intermediul unor importuri periodice, actualizări intervenite în datele personale ale cetăţenilor români cu drept de vot şi informaţii privind persoanele decedate, respectiv cele cu menţiuni de deces înregistrate în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP), administratat de către DGEP.
”Actualizarea datelor deja existente în Registrul electoral pentru alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în ţară este o activitate care revine primarilor sau persoanelor împuternicite de aceştia. Astfel, radierea alegătorilor cu domiciliul în România din Registrul electoral în caz de deces se face din oficiu, pe baza actelor sau a comunicărilor oficiale, ori la cererea persoanei interesate, pe baza certificatului de deces, numai de către persoanele autorizate. Radierea din oficiu a alegătorilor decedaţi cu domiciliul în România se face de către persoanele autorizate din unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază teritorială s-a întocmit actul de deces, inclusiv pentru alegătorii care nu au domiciliul în unitatea administrativ-teritorială respectivă, în termen de 48 de ore de la data emiterii actului de deces”, menţionează AEP.
De asemenea, orice persoană interesată poate adresa primarului o sesizare scrisă, datată şi semnată, privind cazul în care în listele electorale permanente se regăseşte un alegător decedat cu ultimul domiciliu în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
”Cererea va cuprinde numele, prenumele şi codul numeric personal al persoanei decedate sau alte date relevante privind identitatea persoanei decedate. În acest caz, primarul, prin aparatul de specialitate al acestuia, are obligaţia de a verifica informaţiile existente în registrul de stare civilă, precum şi în celelalte evidenţe gestionate. Radierea se realizează, dacă este cazul, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării”, mai afirmă AEP în comunicat.
Partidul AUR a anunţat joi că a sesizat Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) şi Avocatul Poporului, susţinând că, potrivit estimărilor sale, aproximativ patru milioane de persoane decedate figurează cu drept de vot.
”Este o falsificare a voinţei poporului şi o ameninţare directă la adresa democraţiei, datele fiind folosite pentru a umfla artificial prezenţa la vot şi a manipula rezultatele alegerilor.
În acest context devine imposibil ca un candidat să obţină pragul necesar de a câştiga din primul tur”, afirmă reprezentanţii formaţiunii. Aceştia adaugă că problema a fost ”descoperită în urma scrisorilor personalizate transmise de preşedintele AUR, George Simion, unor categorii de persoane, folosind datele din registrul electoral pus la dispoziţie de stat, în mod legal”, candidaţilor şi partidelor.
Ministerul Afacerilor Interne a afirmat că informaţiile transmise de partidul AUR conform cărora pe listele electorale sunt prezente milioane de persoane decedate sunt false. ”Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor din Ministerul Afacerilor Interne a actualizat şi transmis, în urmă cu 10 zile, către Autoritatea Electorală Permanentă listele cu persoanele care au împlinit sau împlinesc 18 ani până in ziua scrutinului”, arată MAI.
