Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, şi trimişii americani negociază luni la Berlin, pentru a doua zi consecutiv, Kievul sperând să convingă Washingtonul că trebuie să intervină un armistiţiu în Ucraina fără concesii teritoriale prealabile faţă de Rusia. Însă, potrivit unui oficial de rang înalt, negociatorii americani cer în continuare Ucrainei să renunţe la partea din regiunea Donbas, din est, care este încă sub controlul Kievului, relatează AFP.
Noua rundă de negocieri a început la sfârşitul dimineţii, potrivit unui oficial ucrainean intervievat de AFP.
Puţin mai devreme, o sursă informată cu privire la desfăşurarea negocierilor de la Berlin a declarat că Washingtonul continuă să ceară Ucrainei să renunţe la regiunea sa estică Donbass, o linie roşie pentru Kiev.
Şeful diplomaţiei germane, Johann Wadephul, crede că va trebui aşteptat „sfârşitul săptămânii” pentru a afla rezultatul discuţiilor. El a subliniat încă o dată responsabilitatea preşedintelui rus, Vladimir Putin, de a opri războiul pe care l-a declanşat în februarie 2022.
Duminică seara, după prima rundă de negocieri, emisarul american Steve Witkoff a asigurat pe contul său de Twitter că s-au înregistrat „multe progrese”.
Luni seara, cancelarul german Friedrich Merz şi numeroşi lideri europeni se vor reuni pentru a discuta despre Ucraina.
La fel ca Kievul, aceştia se opun cedării în faţa pretenţiilor maximaliste ale Kremlinului. Însă se tem că Donald Trump va abandona Ucraina sau va impune concesii prea favorabile Moscovei, excluzând în acelaşi timp Europa din dezbaterile privind securitatea continentală, în condiţiile în care Kremlinul este perceput ca o ameninţare majoră.
PREŞEDINTELE FINLANDEI S-A ÎNTÂLNIT CU JARED KUSHNER ŞI APOI CU ZELENSKI
Duminică seara, preşedintele finlandez Alexander Stubb, cunoscut pentru relaţiile sale bune cu Casa Albă, s-a întâlnit cu Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, prezent la Berlin ca emisar american. Apoi, liderul finlandez s-a întâlnit luni dimineaţă cu Volodimir Zelenski.
După-amiază, preşedintele ucrainean se va întâlni cu mai mulţi oficiali germani, va participa la un forum economic şi, în final, va vorbi presei în compania cancelarului Merz.
Vizita sa este însoţită de măsuri de securitate sporite, poliţia germană blocând accesul la diferitele locuri unde este aşteptat. Lunetiştii sunt dislocaţi în special pe acoperişurile cartierului guvernamental.
Discuţiile de duminică au avut loc la Cancelaria germană, iar fotografiile difuzate de preşedinţia ucraineană îl arată pe Zelenski îmbrăţişându-l pe emisarul american Steve Witkoff cu zâmbetul pe buze.
Înainte de întâlnire, el a declarat că doreşte să convingă Statele Unite să susţină un armistiţiu şi îngheţarea liniei frontului, şi nu cedarea întregului Donbas. Kievul şi Europa refuză această concesie, care ar recompensa agresorul. Ucrainenii şi europenii au propus, astfel, o versiune modificată a planului american. Detaliile nu au fost însă făcute publice.
OBIECŢII PUTERNICE DIN PARTEA RUSIEI
Consilierul lui Vladimir Putin, Iuri Uşakov, a respins duminică aceste amendamente, anticipând „obiecţii puternice”, deşi a recunoscut că nu le-a citit.
Zelenski a reafirmat, de asemenea, că doreşte garanţii de securitate din partea Europei şi a Statelor Unite pentru a descuraja orice nou atac. Ar fi vorba de un mecanism inspirat din Articolul 5 al NATO, care prevede protecţia reciprocă a ţărilor membre, însă fără aderarea Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică, aşa cum solicitase anterior Kievul. „Este deja un compromis din partea noastră”, a considerat Zelenski.
Neaderarea Ucrainei la NATO este, de altfel, o „piatră de temelie” a negocierilor, a declarat Kremlinul luni.
În timp ce ostilităţile continuă, Donald Trump şi-a manifestat nerăbdarea săptămâna aceasta faţă de lentoarea discuţiilor.
Ucraina este presată de Washington şi Moscova să cedeze partea din Donbas pe care o controlează. Ar fi vorba de crearea unei „zone economice libere” sau a unei „zone demilitarizate”.
În schimb, armata rusă s-ar retrage din partea ocupată a regiunilor Sumî, Harkov şi Dnipropetrovsk (nord, nord-est şi centru-est), dar ar rămâne în regiunile Herson şi Zaporojie (sud), pe care Moscova le revendică pentru anexare.
Ucraina se află, de asemenea, sub presiune, deoarece preşedinţia este slăbită de un scandal de corupţie, armata se retrage, iar bombardamentele ruseşti distrug infrastructura energetică civilă, lăsând populaţia în frig şi întuneric.
În acelaşi timp, UE trebuie să decidă săptămâna aceasta asupra finanţării Ucrainei, unele state membre opunându-se utilizării eventuale a activelor ruseşti îngheţate pentru a finanţa un „împrumut de reparaţie” pentru Ucraina. Potrivit şefei diplomaţiei UE, Kaja Kallas, negocierile continuă, dar sunt „din ce în ce mai dificile”.
