Rezultatele referendumului proeuropean din Republica Moldova cunosc o evoluţie spectaculoasă, diferenţa dintre cei care au votat DA şi cei care au spus NU – care la un moment dat era de circa 10 procente – restrângându-se simţitor pe măsură ce sunt luate în calcul voturile moldovenilor din diaspora.
Astfel, după prelucrarea datelor din 2.146 de secţii de vot din cele 2.219, adică 96,71 la sută din procesele-verbale, cei care au votat DA la referendum au ajuns la 49,30 la sută, în timp ce alegătorii care au optat pentru NU reprezentau 50,70 la sută.
După procesarea a 69,04 la sută din procesele verbale, situaţia era mult diferită: DA – 44,74 la sută; NU – 55,26 la sută.
Întrebarea adresată alegătorilor la referendum este următoarea: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” Prin urmare, consultarea populară are ca obiectiv modificarea Constituţiei, iar pragul de validare – prezenţă la vot a cel puţin o treime din alegătorii înscrişi – a fost trecut.
În timp ce diverse sondaje de opinie din ultimele luni arătau că majoritatea moldovenilor susţin aderarea la UE, locuitorii din regiunile predominant rusofone, cum ar fi nordul sau Găgăuzia în sud, preferă în continuare legături mai strânse cu Rusia decât aderarea la UE.
Rezultatele din Republica Moldova ale referendumului au provocat un şoc duminică seara, după ce sondajele poreelectorale indicau că votul proeuropean nu pune probleme.
După miezul nopţii, preşedinta proeuropeană Maia Sandu a ieşit să facă o scurtă declaraţie, în care a spus că ţara a fost expusă unei fraude fără precedent, existând informaţii şi dovezi că reţele criminale susţinute de forţe străine vizau cumpărarea a 300.000 de voturi.
