În Danemarca au loc marți alegeri legislative, sondajele de opinie arătând un mic avans pentru blocul de centru-stânga al șefei guvernului Mette Frederiksen, sub impulsul atitudinii sale ferme față de declarațiile președintelui american Donald Trump vizând preluarea controlului asupra Groenlandei, relatează Reuters.
Lideră a Social-Democraților, Frederiksen, la putere din 2019, speră să obțină un al treilea mandat consecutiv, ceea ce ar putea face din ea prim-ministrul cu cel mai îndelungat mandat din Danemarca de la cel de-al doilea război mondial. Scrutinul va arăta dacă danezii o vor recompensa pe Frederiksen pentru opoziția sa față de presiunile lui Trump de a ‘achiziționa’ Groenlanda sau o vor pedepsi pentru ceea ce unii critici numesc neglijarea problemelor interne, notează Reuters.
Actualul său guvern bipartizan se confruntă cu o pierdere aproape sigură a majorității, sondajele sugerând o revenire la diviziunile politice tradiționale stânga-dreapta; în același timp, voturile din Groenlanda ar putea oferi o perspectivă asupra sentimentelor teritoriului semi-autonom cu privire la independență.
Economia se află în vârful preocupărilor alegătorilor, a arătat un sondaj TV2 din 12-13 martie, mediul ocupând locul al doilea, cu politica externă și de securitate pe locul trei și îngrijirea sănătății pe locul patru, urmate de imigrație pe locul cinci.
Cea mai aprinsă dezbatere a campaniei a fost legată de propunerea lui Frederiksen de a institui un impozit pe avere pentru cei mai bogați 20.000 de oameni din țara cu 6 milioane de locuitori, fondurile urmând a fi alocate pentru școli mai bune și unele scutiri de impozite.
Taxa propusă de 0,5% pentru averile de peste 25 de milioane de coroane daneze (3,87 milioane de dolari) a declanșat o dezbatere despre egalitate și avere, care ar putea-o ajuta pe Frederiksen să se impună ca lideră a unei noi alianțe de stânga.
În ce privește mediul, s-au creat controverse cu privire la utilizarea extensivă a pesticidelor și îngrășămintelor de către industria agricolă daneză, care, la rândul său, afectează accesul la apă curată. În timp ce unele partide, inclusiv Social-democrații și Conservatorii, insistă asupra unei interdicții la nivel național a pulverizării cu pesticide în zonele vulnerabile cu apă potabilă, altele, ca Partidul Liberal de centru-dreapta, au pledat pentru o tranziție mai graduală.
Cum funcționează sistemul electoral danez?
Folketing, parlamentul unicameral, are 179 de membri – 175 din Danemarca, 2 din Groenlanda și 2 din Insulele Feroe, locurile fiind alocate printr-un sistem de reprezentare proporțională partidelor care întrunesc cel puțin 2% din voturi.
Cetățenii danezi, inclusiv cei din Groenlanda și Insulele Feroe, pot vota de la vârsta de 18 ani, peste 80% dintre alegătorii eligibili făcând de obicei acest lucru, fie prin poștă, fie în persoană.
Dacă rezultatul este strâns, un rezultat final ar putea fi anunțat în cursul zilei miercuri, după numărarea tuturor buletinelor de vot.
Ulterior, partidele politice din parlament se consultă cu șeful statului, regele Frederik, cu privire la candidatul preferat pentru conducerea guvernului, monarhul numind în funcție de aceasta o persoană pentru a forma un guvern sau pentru a conduce negocierile în vederea selecției unui prim-ministru.
Danemarca formează adesea cabinete minoritare, în care partidul sau partidele de guvernământ nu au o majoritate parlamentară de 90 sau mai multe locuri, ceea ce le impune să obțină sprijinul partidelor de opoziție.
