Alegătorii kosovari sunt chemaţi la urne duminică pentru alegeri parlamentare anticipate, cu speranţa de a obţine o majoritate clară pentru a ieşi din criza politică în care ţara se află de zece luni.
Cu puţin peste 42% din voturi, Vetevendosje (VV), partidul prim-ministrului în exerciţiu Albin Kurti, a ieşit în fruntea alegerilor legislative precedente, din 9 februarie 2025. Însă fără suficiente locuri din cele 120 ale parlamentului pentru a forma singur o majoritate.
Într-o cameră divizată, deputaţii au avut nevoie de peste 50 de şedinţe pentru a ajunge la un acord cu privire la preşedintele Parlamentului, şi niciodată nu s-a reuşit formarea unei coaliţii, nici alegerea unui guvern de către parlament, aşa cum prevede constituţia.
Prin urmare, a fost necesar să se recurgă la alegeri anticipate.
Considerat favorit, Kurti speră, după o campanie rapidă de două săptămâni, să „câştige detaşat” şi să „depăşească 50%”, a declarat el pentru AFP într-un interviu acordat marţi la Pristina.
Deşi în februarie a promis în campania electorală că va guverna Kosovo „de la un capăt la altul”, adică inclusiv în teritoriile locuite în majoritate de sârbi, unde influenţa Belgradului este mult mai palpabilă decât cea a Pristinei, Kurti a vorbit în ultimele săptămâni mai ales despre economie.
„Dincolo de polemici, economia se descurcă foarte bine şi vom înregistra şi în acest an o creştere de 4% a PIB-ului. Pe parcursul mandatului meu, nu am coborât niciodată sub 4%”, a explicat el pentru AFP.
În ultimele zile, el a anunţat, de asemenea, că guvernul va plăti 100 de euro pensionarilor şi fiecărei familii cu copii mici până la sfârşitul anului.
Cele două partide principale, Partidul Democrat din Kosovo (PDK) şi Liga Democratică din Kosovo (LDK), au criticat această măsură, calificând-o drept „corupţie electorală”.
Şi ei au făcut campanie pe tema economiei şi a categoriilor sociale cele mai vulnerabile, dar atacând bilanţul guvernului în exerciţiu.
„Kosovo a fost prost guvernat. Preţurile au crescut cu 40-50%, energia electrică a devenit mai scumpă, în timp ce salariile şi pensiile au rămas aproape neschimbate. Acest lucru se va schimba cu guvernul PDK”, a promis liderul PDK, Bedri Hamza.
„Proiectele de dezvoltare au rămas la stadiul de proiect din cauza alegerilor politice greşite”, iar „inflaţia a erodat veniturile”, a criticat Lumir Abdixhiku, candidatul LDK. Acesta a atacat şi bilanţul diplomatic al lui Kurti, a cărui politică fermă faţă de minoritatea sârbă a fost criticată de mai mulţi aliaţi, printre care şi Statele Unite.
„Am pierdut aliaţi, am pierdut încrederea comunităţii internaţionale, instituţiile au fost blocate”, a acuzat Abdixhiku.
În total, peste două milioane de alegători sunt chemaţi la vot, dintre care zeci de mii sunt înregistraţi în străinătate. În februarie 2025, doar 40,59% dintre alegători s-au prezentat la urne.
Pe lângă cele trei mari partide, alegătorii trebuie să decidă şi asupra celor 20 de locuri rezervate minorităţilor – 10 pentru minoritatea sârbă, 4 pentru romi, aşkali şi egipteni din Balcani, 3 pentru bosniaci, 2 pentru turci şi 1 pentru gorani.
