Candidații la alegerile prezidențiale 2025 folosesc des numele României în programele lor electorale: România e fie onestă, fie înainte, fie pe primul loc, fie i se face dreptate etc. Președintele României are atribuții directe în trei domenii: Apărare, Relații Internaționale și Ordine Publică. Cât de mult se preocupă candidații în programele lor electorale de domeniile pe care Constituția României le atribuie funcției de președinte? Europa Liberă a luat în considerare programele candidaților la Palatul Cotroceni clasați pe primele locuri din sondajele din ultima lună – George Simion, Crin Antonescu, Elena Lasconi, Nicușor Dan și Victor Ponta, arată Rador Radio România.
Următorii șase candidați sunt cotați de sondajele de opinie cu sub 5% din intențiile de vot – Daniel Funeriu, John Ion Banu Muscel, Lavinia Șandru, Sebastian Popescu, Silviu Predoiu și Cristian Terheș.
Candidatul AUR are același program electoral ca anul trecut. Declară că va spune adevărul despre anularea alegerilor din 2024
George Simion. Programul electoral al lui George Simion este același ca la alegerile din noiembrie 2024. Potrivit informațiilor primite de Europa Liberă de la stafful de campanie al președintelui AUR, Simion nu a mai făcut un alt program și nici nu i-a adus modificări celui precedent. Din declarațiile politice făcute de candidatul AUR în ultimele luni, reiese că George Simion susține o Europă a națiunilor suverane. În viziunea lui, cetățenii români trebuie apărați în interiorul Uniunii Europene pentru că, în opinia sa, românii ar fi tratați ca inferiori altor nații.
Redăm mai jos viziunea lui Simion cu privire la Uniunea Europeană – așa cum reiese din programul său electoral:
Egali în drepturi: Cetățenii români sunt egali în drepturi cu cetățenii oricăror alte state europene, deci nu există justificări să fie tratați altfel. Respingem tentativele de limitare a puterii și suveranității statelor naționale la nivelul UE.
Cetățeni neegali în drepturi: Prin Planul SIMION voi/vom implementa măsuri pentru ca statul român să poată oferi asistență juridică oricărui cetățean român care se confruntă cu încălcări ale statutului său de cetățean egal cu ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene.
Împrumuturi în condiții egale: În materie de politică financiară, România trebuie să beneficieze de condiții egale cu celelalte state când vine vorba de contractarea de împrumuturi sau de primirea de fonduri europene. Politica AUR nu va fi una a înjosirii și resemnării, așa cum ne-au obișnuit guvernările trecute!
În privința NATO și a rolului României în Alianța Nord Atlantică, George Simion spune că România va rămâne în NATO, dar „nu ne băgăm în războaie”.
Simion a declarat de mai multe ori că „își asumă neimplicarea României într-un război și menținerea neutralității”.
Candidatul George Simion, plasat pe primul loc în majoritatea sondajelor de opinie, nu precizează însă cum ar putea păstra neutralitatea României dacă Rusia va ataca un stat NATO.
Președintele e comandantul Armatei
(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.
Sursa: Art. 92 – Atribuţii în domeniul apărării – Constituția României
Aceasta în condițiile în care din iulie 2023, NATO numește Rusia „cea mai importantă și directă amenințare la adresa securității aliaților și a păcii și stabilității în zona euro-atlantică”, iar statutul NATO prevede apărarea unuia dintre membrii săi în cazul în care statul respectiv este atacat din exterior.
Candidatul George Simion insistă în numeroase luări de poziții asupra necesității păcii, trecând sub tăcere faptul că statul agresor este Rusia, iar Ucraina se confruntă cu un inamic care nu îi recunoaște dreptul la independență și libertatea de a-și alege singură partenerii strategici.
Iată mai jos viziunea lui Simion cu privire la NATO și invazia Rusiei în Ucraina:
Țara trebuie să rămână în stare de neutralitate, pentru că pacea este cea mai importantă pentru mine.
Vom denunța orice formă de implicare a României în conflicte externe, la fel cum am luat poziție în momentul donării absolut absurde a sistemului de tip Patriot, al doilea s-a spus, către Ucraina. Voi fi președintele care va menține România în afara oricărui conflict armat.
Pe site-ul georgesimion.ro, candidatul AUR a postat mai multe declarații pe diverse teme, inclusiv despre intenția sa de „a reinstaura statul de drept”.
El susține că va opri abuzurile instituțiilor de forță împotriva românilor și va scoate la lumină adevărul din spatele anulării alegerilor din noiembrie 2024.
Simion are mesaje pentru toate categoriile profesionale, dar, după cum remarcă mulți analiști și observatori, promisiunile sunt exprimate vag și în șabloane. De exemplu, despre medici, Simion spune că trebuie respectați, dar nu propune soluții.
„Sistemul medical românesc trebuie să se schimbe. Medicii trebuie să aibă condițiile necesare pentru a-și desfășura activitatea, iar salariile lor trebuie să reflecte cu adevărat valoarea muncii lor”, arată Simion.
Atribuțiile președintelui în materie de politică externă
(1)Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.
(2)Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
(3)Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.
Sursa: art. 91, Constituția României
Crin Antonescu: Parteneriatul strategic cu Statele Unite trebuie întărit
Crin Antonescu. În programul lansat pe 9 aprilie, candidatul alianței electorale PSD-PNL-UDMR are mai multe capitole legate de atribuțiile președintelui din fișa postului, așa cum este ea definită de Constituție: Politica externă – o nouă eră, Europa suntem noi, Apărarea începe de acasă.
În privința Apărării, Crin Antonescu propune cel puțin 3,5% din PIB buget pentru Apărare. De asemenea, susține că România trebuie să devină furnizor regional de securitate energetică.
Antonescu susține că România și-a încheiat „ucenicia” în NATO și UE și că acum e cazul să devină „un actor de prim rang pe scena europeană și euro-atlantică fără complexe și fără ezitări”.
Opțiunea României pentru Occident este clară, spune Antonescu.
Totuși, avertizează candidatul coaliției de guvernământ, „astăzi suntem la momentul unei opțiuni. Să privim adevărul în față. Occidentul este încă o dată, poate mai serios ca oricând, în criză. În România există oameni mulți care nu mai sunt la fel de convinși că aceasta e calea.
Sunt oameni care, profitând de libertatea specific occidentală, fac propagandă împotriva valorilor Occidentului”, a declarat Crin Antonescu atunci când și-a lansat programul electoral.
Antonescu susține că, fiind ea însăși parte a Uniunii Europene, nu se poate pune problema unei alegeri între Uniunea Europeană și Statele Unite. Nu poți face o alegere între tine însuți și altcineva. Problema unei opțiuni a fost prost pusă pe scena publică din România după ce administrația Trump și-a anunțat intenția unei dezangajări în Europa, iar vicepreședintele JD Vance a criticat aliații europeni, dar în mod special România și Germania pe 14 februarie 2025 la Conferința de Securitate de la Munchen.
„Trebuie să păstrăm parteneriatul strategic cu Statele Unite. În fața unor pericole care pot deveni reale, iminente și imediate, nu există garanții complete de securitate pentru Europa și România decât NATO și SUA”, spune Crin Antonescu.
Candidatul Alianței România Înainte susține că românii trebuie să găsească „ceva indispensabil” astfel încât SUA „să ne bage în seamă”.
În privința păcii în Ucraina, candidatul Crin Antonescu spune că nu vrea să trimită trupe în Ucraina, cum greșit susțin narativele politicienilor suveraniști și/sau anti-occidentali, ci ar vrea să trimită acolo companii din România, care să lucreze la reconstrucţia Ucrainei.
La una din dezbaterile electorale, Antonescu a explicat că România ar trebui să discute garanţiile de securitate pentru Ucraina la pachet cu garanţiile de securitate pentru Republica Moldova, precizând că acestea sunt importante ca garanţii de securitate indirecte şi pentru România.
Întrebat însă ce va face dacă Rep. Moldova va fi atacată de Rusia, ar cere ajutorul Bucureștiului, iar România, membră NATO, nu ar putea să intervină pentru că intervenția Armatei Române ar provoca un conflict deschis între NATO și Rusia (cu riscul unui război planetar), Crin Antonescu a evitat să dea un răspuns clar.
În privința economiei, programul electoral al lui Crin Antonescu arată că își dorește menținerea cotei unice și un Pact Național pentru antreprenoriat, care să sprijine inițiativele românești.
Nicușor Dan: România ar trebui să contribuie activ la cooperarea între Uniunea Europeană și Statele Unite
Nicușor Dan. În programul său România onestă, candidatul independent Nicușor Dan propune alocarea 3,5% din PIB pentru Apărare.
Dan susține consolidarea relațiilor transatlantice prin participarea României la întărirea NATO, la menținerea și extinderea parteneriatului strategic cu SUA.
De asemenea, Nicușor Dan susține că România ar trebui să contribuie activ la cooperarea între Uniunea Europeană și Statele Unite. Cum ar putea să se întâmple acest lucru nu este detaliat în program, dar luările de poziție și interviurile oferite în campanie sugerează că Nicușor Dan și-ar dori să se poată baza pentru mulți experți și profesioniști români aflația acum în diaspora și care sunt, din informațiile sale, doritori să ajute în acest domeniu, dar și în altele.
Tot la capitolul Apărare, Dan spune că vrea „înființarea unei forțe operaționale pentru combaterea amenințărilor hibride (inclusiv atacuri cibernetice și dezinformare), modernizarea infrastructurii de intelligence prin utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor de tip big data, parteneriate cu experți din sectorul privat în securitate cibernetică și integrarea într-un sistem european de intelligence”.
Programul lui Nicușor Dan arată că România va sprijini diplomatic parcursul european al Republicii Moldova, în interiorul structurilor Uniunii Europene și, de asemenea, prin asistență tehnică pentru utilizarea fondurilor de preaderare și transfer de bune practici în domenii-cheie.
El promite că va sprijini și românii de peste granițe prin eficientizarea serviciilor consulare, dar și încurajând măsuri practice pentru întoarcerea acasă, de exemplu echivalarea diplomelor sau începerea unei afaceri, prin predarea limbii române prin rețele stabile de profesori pentru copiii din comunitățile românești.
În programul lui, Nicușor Dan admite că președintele nu are puteri directe în domenii precum Economia sau Sănătatea, dar spune că nu vrea „să rămână un spectator pasiv când țara se prăbușește”.
În privința economiei, Dan insistă asupra digitalizării ANAF și combaterea marii evaziuni fiscale. Nicușor Dan spune că vrea eliminarea favorurilor pentru „băieții deștepți”.
„Stoparea evaziunii fiscale din importuri, care creează o concurență neloială firmelor românești”, arată Dan, trebuie să fie o prioritate.
În privința sistemului de sănătate, Nicușor Dan propune crearea unei strategii naționale de investiții în Sănătate pe 10 ani.
„Strategia va include delimitarea clară a responsabilităților între cabinetele medicilor de familie, policlinici, spitale locale și spitale universitare”.
Un întreg capitol din programul lui Dan se referă la sistemul electoral. El susține revenirea la alegerea primarilor în două tururi și modificarea Codului Electoral astfel încât să fie redus numărul de semnături necesar pentru candidaturilor la Președinție. Propune și sporirea numărului de parlamentari care să reprezinte diaspora.
Elena Lasconi vrea un rol mai important în UE
Elena Lasconi. Candidata Uniunii Salvați România (USR) doar cu numele, după scandalul generat de hotărârea colegilor de a-i retrage sprijinul politic, Elena Lasconi își structurează programul electoral la fel ca al unui primar. Capitolul de politică externă este printre ultimele. De altfel, programul electoral al Elenei Lasconi nu mai apare pe siteul USR, ci este pe un site personal elenalasconi.ro.
La fel ca în 2024, Lasconi susține parteneriatul strategic cu SUA și un rol mai important al României în Uniunea Europeană.
„Republica Moldova poate fi ajutată concret, prin proiecte rutiere noi, prin spații și piețe comune de dezvoltare, arată Elena Lasconi în proiectul ei de țară. Piața unică a vinului româno-moldovenească ar fi un exemplu.
Lasconi vede evoluția României în interiorul Formatului B9 și prin atragerea Greciei în această organizație regională, lucru care ar duce la consolidarea flancului estic al alianței nord-atlantice.
„Formatul B9 trebuie să devină principalul instrument al țărilor de pe flancul estic al NATO în fața amenințărilor venite din partea Federației Ruse”, susține Lasconi.
De asemenea, formatul B9 va fi dezvoltat pe chestiuni ce țin de Apărare și Securitate, dar și pe direcții precum problemele energetice, schimburile comerciale și comerțul, arată programul Lasconi.
În celelalte capitole ale proiectului, Elena Lasconi vorbește despre lupta anticorupție, prin întărirea DNA, despre corectarea legilor Justiţiei.
Lasconi mai arată că le va trimit românilor o scrisoare anuală pentru toţi românii, în care le va explica ce a făcut statul cu taxele lor.
Candidata care nu mai este susținută de USR spune că va reduce taxele pe muncă și spune că în fiecare lună românii vor avea mai mulți bani în buzunar: 500 de lei în plus pentru fiecare angajat, 1.000 de lei în plus pentru tinerii sub 29 de ani, 1.500 de lei în plus pentru fiecare familie cu un copil și încă 500 de lei în plus pentru al doilea copil, 500 de lei pe lună în plus pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap.
Fost premier PSD, acum suveranistul Victor Ponta e candidat independent și antisistem
Victor Ponta. Programul „România pe primul loc” al lui Victor Ponta se axează mai mult pe măsuri economice. Ponta susține că baza militară NATO de la Mihail Kogălniceanu din jud. Constanța e de importanță strategică. Este o bază românească ce găzduiește atât militari, cât și din state occidentale, inclusiv americani.
„România își asigură securitatea națională printr-un parteneriat solid și strategic cu Statele Unite ale Americii. Prezența militară americană pe teritoriul nostru, în special la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, reprezintă un pilon esențial în apărarea și stabilitatea țării noastre”, declară Victor Ponta.
Fost membru al PSD și candidat independent acum, Ponta propune ca referendumurile să devină obligatorii: fiecare cetățean cu drept de vot să fie obligat să se prezinte la scrutin. El nu precizează însă care ar fi sancțiunea pentru alegătorii care refuză să se prezinte și nici dacă măsura se va aplica și cetățenilor din diaspora.
„Fiecare referendum va fi urmat de măsuri concrete și aplicabile, asumate instituțional, care să respecte voința populară. Nu vom consulta poporul doar ca să dăm bine la televizor. Dacă românii se exprimă pentru o direcție, atunci statul va acționa în acea direcție, fără ezitare și fără scuze”, propune Ponta.
Fostul prim ministru susține că vrea să aducă un milion de români acasă prin facilități fiscale, oportunități de angajare și sprijin pentru integrarea copiilor născuți în străinătate în sistemul educațional românesc.
„Este esențial să creăm un mediu propice pentru ca românii din diaspora să se simtă apreciați și să vadă în România un loc unde pot prospera alături de familiile lor”.
Candidatul suveranist mai propune ca şefii cartelurilor de droguri din România şi cei care coordonează mari reţele de corupţie să stea pe viaţă în închisoare.
Ponta pledează și pentru independența alimentară a României, o temă care reapare în campaniile electorale din ultimii 15 ani. Pe de altă parte autoritățile trebuie să asigure accesul produselor alimentare românești în marile lanțuri comerciale. Acestea trebuie să practice prețuri corecte, cu adaosuri transparente.
Ce spun analiștii politici: Candidați conservatori, obedienți față de administrația Trump, neconvingători în relația cu UE
Doi profesori de științe politice au analizat pentru Europa Liberă programele electorale ale principalilor candidați la Președinție. Ei remarcă multe lacune și avertizează că unele subiecte cheie sunt lăsate pe dinafară complet de mulți dintre ei.
Dincolo de orice, cea mai importantă absență este referirea la menirea de negociator și de mediator al președintelui.
Președintele – prin posibilitatea de a prezida ședințele de Guvern, dar și pe cele ale Consiliului Superior al Magistraturii, dar și prin aceea că este șef al Consiliului Suprem de Apărare a Țării – are pârghii să influențeze toate politicile statului, fără excepție.
Președintele are rol de mediator
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
Sursa: Art. 80 – Rolul Preşedintelui – Constituția României
Politologul Cristian Pîrvulescu susține că, în general, programele electorale ale candidaților sunt „foarte seci”.
„În privința problemelor geopolitice, candidații au dovedit orientari cât se poate de diferite în ceea ce privește situația geostrategică”, spune Cristian Pîrvulescu.
Politologul observă totuși că toți candidații consideră prioritară relația cu Statele Unite ale Americii.
„Ei încearcă să facă abstracție de declarațiile vicepreședintelui JD Vance sau de atitudinea anti-europeană a președintelui Trump. Încearcă să prezinte situația cu foarte mult tact, care uneori frizează pur și simplu obediență față de Statele Unite ale Americii”, consideră Pîrvulescu.
Politologul arată că, pe lângă Apărare, Relații internaționale și Ordine Publică – atribuții prevăzute de Constituție, mulți dintre candidații la prezidențiale se referă la domenii care nu țin de competența lor.
„Respectul unui candidat față de publicul său îl vedem din modul în care este structura programul lui electoral. Sunt programe ale candidaților care au capitole care se referă la domenii care nu sunt de competența președintelui. De exemplu, al Elenei Lasconi și al lui Ponta. Cel puțin la Ponta e vorba de un program economic. Președintele nu are niciun fel de instrument să se ocupe de economie”, arată Cristian Pîrvulescu.
Și profesorul de științe politice Andrei Țăranu a observat că, din punct de vedere al relațiilor internaționale, toți candidații sunt foarte interesați de relația cu Statele Unite.
„Cu excepția doamnei Lasconi care a declarat: cămașa este mai aproape decât sacoul, adică interesul domniei sale este mai mare în ceea ce privește Uniunea Europeană, decât dimensiunea securitară a Statelor Unite, dar în egală măsură a spus că interesul rămâne și pentru a păstra relațiile cu SUA Statele Unite și cu NATO”, spune Țăranu.
În privința catalogării candidaților într-o clasă politică prin prisma programelor electorale, Andrei Țăranu spune că toți sunt conservatori, adică de dreapta (unii chiar dreapta radicală), antiprogresiști și destul de tradiționaliști, cu mici variații.
„Toată lumea vorbește despre patrie, Dumnezeu, tradiție, ceea ce face ca diferențele ideologice să fie foarte mici între respectivii candidați, deși ei se prezintă ca fiind foarte diferiți din punct de vedere social”, spune Țăranu.
Profesorul Cristian Pîrvulescu spune că în privința Uniunii Europene, programele candidaților și declarațiile lor nu sunt convingătoare.
„Ei pleacă de la premiza că românii sunt antieuropeni, împotriva evidenței și a sondajelor. Dacă Lasconi, Simion și Dan nu prea au avut legături cu domeniul ăsta, ceilalți doi – Ponta și Antonescu – au avut”, spune Pîrvulescu.
Amândoi profesorii de științe politice arată că în domeniul Apărării, candidații vor creșterea bugetului, dar niciunul nu vine cu o strategie clară privind principalele direcții pe care sunt cheltuiți banii.
„Niciunul dintre ei nu se referă la o strategie de apărare împreună cu ceilalți europeni”, arată Pîrvulescu.
„Aparent, niciunul dintre candidați nu știe că în tratatele Uniunii Europene există un articol clar privind asistența mutuală în caz de atac care este asemănător articolului 5 din Tratatul NATO și că o politică de apărare ar putea face ca elementele de acest gen să existe”, mai spune Pîrvulescu.
Andrei Țăranu arată că în privința Ucrainei, candidații au păreri împărțite.
„Pe de o parte, Simion spune că nu vrea să mai sprijine niciun fel Ucraina, Ponta nu spune cu voce tare, dar pare că ar avea cap aceeași perspectivă, și anume să iasă din modelul european de sprijin al Ucrainei. În rest, pozițiile tuturor celorlalți sunt ambigue, în sensul în care toți spun că vor sprijini Ucraina, dar în niciun caz nu vor trimite trupe de menținerea păcii și niciun soldat român nu se va duce în zona respectivă de conflict. Dacă sunt atât pacifiști, de ce nu retrag și trupele din Bosnia sau din alte părți? Aici ambiguitatea e foarte mare”, spune Andrei Țăranu.
Cristian Pîrvulescu susține că ambiguitățile în privința sprijinirii Ucrainei persistă când vine vorba de trimiterea de trupe de pace: „România refuză categoric această participare”. Trebuie spus că și Polonia refuză această participare, iar mulți observatori cred că motivele țin de încercarea de a cruța susceptibilitatea Rusiei și de a evita riscul unor provocări cu urmări imprevizibile.
„Rusia a dovedit că poate să gestioneze relația cu SUA prin metode specifice. Dacă Uniunea Europeană rămâne în forma actuală și poate să preia din mers o bună parte din atribuțiile NATO și să dea un conținut mult mai european, altul decât a fost până acum, pentru a asigura o apărare comună, asta ar fi trebuit să fie explicat cât se poate de clar. Dar lucrul acesta nu se întâmplă, din nefericire, din cauza ambiguității care vine din zona consultanților candidaților la alegerile prezidențiale care spun că, fiind pro-americani, românii nu sunt interesați de problemă”, mai spune Cristian Pîrvulescu.
În privința problemelor economice pe care le abordează în programele lor electorale, Andrei Țăranu a observat că cei mai mulți candidați se auto-definesc drept liberali.
„Însă planurile lor economice sunt de fapt conservatoare. Se bazează foarte mult pe investiții și în continuare pe taxarea muncii. De fapt, noi trăim într-o bulă conservatoare de vreo 15 ani, de pe vremea lui Băsescu, în care toți sperăm și reușim, în mod paradoxal, să trăim pe banii europenilor, și foarte puțin de fapt, banii pe care îi produce România direct”, conchide Andrei Țăranu.
