Preşedintele în exerciţiu Daniel Noboa a fost declarat învingător de către autoritatea electorală în alegerile de duminică din Ecuador, dar rivala sa de stânga Luisa Gonzalez nu „recunoaşte” rezultatele şi solicită renumărarea voturilor.
Conform rezultatelor, care nu sunt încă definitive şi acoperă 92% din buletinele de vot, Noboa are un avans clar faţă de dna Gonzalez, 56% la 44%. Această tendinţă, conform cifrelor Consiliului Naţional Electoral (CNE), a devenit repede evidentă în momentul numărării voturilor.
„Această victorie este istorică, o victorie cu mai mult de 10 puncte, o victorie cu mai mult de un milion de voturi care nu lasă nicio îndoială cu privire la cine este câştigătorul”, a declarat Noboa, 37 de ani, aflat staţiunea balneară Olon (vest), pe coasta Pacificului.
Rivala sa, pe care a învins-o cu o diferenţă foarte mică în primul tur, în februarie (mai puţin de 17 000 de voturi), a declarat anterior de la Quito că nu recunoaşte rezultatele.
„Refuz să cred că există un popor care preferă minciuna adevărului (…) vom cere renumărarea voturilor şi deschiderea urnelor”, a declarat ea.
Luisa Gonzalez, o avocată în vârstă de 47 de ani, aspira să devină prima femeie care conduce ţara. Ea pierduse deja în octombrie 2023 în faţa lui Noboa, care a fost candidatul surpriză al alegerilor convocate de predecesorul său Guillermo Lasso.
În primul tur, după rezultatele strânse, Noboa a fost cel care a denunţat „numeroase nereguli”, suspiciuni care au fost respinse de observatorii internaţionali prezenţi pe teren.
Luisa Gonzalez a acuzat guvernul de „acţiuni disperate” menite să manipuleze rezultatele alegerilor.
Potrivit CNE, 84% dintre cei 13,7 milioane de alegători chemaţi la urne în cadrul acestui scrutin obligatoriu s-au prezentat la secţiile de votare păzite de mii de militari şi poliţişti, la sfârşitul unei campanii electorale dominate de tema luptei împotriva bandelor de traficanţi de droguri şi a violenţei din ţară.
În ultimii ani, ţara andină de 18 milioane de locuitori a suferit o transformare brutală.
Porturile sale la Pacific, economia sa dolarizată şi poziţia sa între Columbia şi Peru, cei mai mari doi producători de cocaină din lume, au făcut din Ecuador o placă turnantă pentru traficul de droguri.
Războiul dintre carteluri a dus la asasinarea unui candidat la preşedinţie în 2023, la preluarea închisorilor de către grupuri criminale şi la un atac armat asupra unui post de televiziune la începutul anului 2024. Toate acestea în contextul unei economii îndatorate şi şubrede.
Considerat cândva o oază de linişte într-o regiune tulbure, Ecuadorul a cunoscut în 2025 cel mai sângeros început de an din istoria recentă, cu o persoană ucisă la fiecare oră.
Moştenitor al unui magnat al bananelor, Daniel Noboa este întruchiparea elitei politice ecuadoriene educate în afaceri.
Pe reţelele de socializare, el îşi exploatează imaginea de lider tânăr care adoptă o linie dură în materie de securitate, trimiţând soldaţi pe străzi şi în închisori, o politică denunţată de organizaţiile pentru drepturile omului.
Luisa Gonzalez vorbea despre creşterea cheltuielilor pentru infrastructură şi servicii publice într-o ţară în recesiune, afectată de sărăcie şi de munca precară.
Avocata, care se prezintă ca o femeie simplă, o mamă singură care s-a descurcat singură, a promis de asemenea securitate, dar şi un mai mare respect pentru drepturile omului.
