Este pentru prima dată în istoria recentă când statul român trece acest prag, după o creștere accelerată a datoriei din ultimii ani, alimentată de deficite bugetare mari și costuri ridicate de finanțare.
La finalul lunii martie, datoria se situa la 998,2 miliarde lei (55,8% din PIB), iar la sfârșitul anului 2024 fusese raportată la 964,4 miliarde lei (54,8% din PIB). Pentru comparație, în decembrie 2019, statul avea o datorie totală de 372,9 miliarde lei, reprezentând doar 35% din PIB. În mai puțin de șase ani, datoria aproape s-a triplat.
Momentul efectiv al depășirii pragului de 1.000 de miliarde a fost determinat de data decontării unei emisiuni de obligațiuni pe piețele externe. Deși împrumutul de 2,75 miliarde de euro fusese contractat la final de martie, înregistrarea oficială a datoriei a avut loc pe 2 aprilie.
Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor a publicat datele oficiale privind datoria publică aferente lunii aprilie abia la finalul lunii iulie, în contextul presiunilor tot mai mari pentru stabilizarea bugetului de stat.
Creșterea datoriei vine în contextul în care Guvernul a cheltuit doar în primele cinci luni ale anului 2025 suma de 22,86 miliarde de lei pentru plata dobânzilor, cu 43% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, când plătise 16 miliarde de lei. Aceste sume reflectă nivelurile ridicate ale dobânzilor la care România se împrumută, pe fondul deficitelor bugetare cronice.
România a înregistrat în ultimii ani deficite bugetare ridicate (după metodologia ESA): 9,2% din PIB în 2020, 7,1% în 2021, 6,4% în 2022, 6,6% în 2023 și 9,3% în 2024 — cel mai mare din Uniunea Europeană. Aceste deficite au alimentat necesarul de finanțare și au pus presiune pe costurile de împrumut ale statului.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că se așteaptă ca datoria publică să ajungă aproape de 1.100 miliarde lei până la finalul anului 2025, ceea ce ar însemna aproximativ 58,1% din PIB. Estimarea se bazează pe nivelul deficitului bugetar stabilit prin lege la 7% din PIB, adică aproximativ 135 miliarde lei.
În plus, în 2025 statul trebuie să refinanțeze datorii de circa 97 miliarde lei, ceea ce duce necesarul brut de finanțare la un total de aproximativ 232 miliarde lei. Ministerul Finanțelor estimează că va acoperi această sumă în proporție de 45% din surse interne și 55% din surse externe.
Pentru a evita o potențială retrogradare a ratingului de țară — aflat în prezent pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor — Guvernul a adoptat în luna iulie un prim pachet de măsuri de stabilizare fiscală. Acestea includ creșteri de taxe și înghețarea salariilor și pensiilor la nivelul lunii noiembrie 2024, cu extindere până în 2026.
Alte măsuri fiscale sunt preconizate pentru perioada următoare, în special pe partea reducerii cheltuielilor statului. Potrivit experților, doar implementarea fermă a acestor măsuri și reducerea semnificativă a deficitului vor putea contribui la scăderea costurilor de împrumut și la redresarea sustenabilă a finanțelor publice.
