În acest timp, vin semnale de la Casa Albă că preşedintele american Donald Trump ar începe să-şi piardă răbdarea în raport cu Moscova, în pofida atitudinii indulgente faţă de omologul său rus Vladimir Putin, conform media citate.
Unii analişti intervievaţi de Washington Post spun că ofensiva rusă a început deja şi a coincis cu intrarea în impas a eforturilor de pace mediate de SUA şi cu respingerea de către Moscova a apelurilor occidentale repetate la încetarea focului.
Experţii americani cred că preşedintele Vladimir Putin rămâne convins că o victorie militară este încă posibilă, deşi sancţiunile continuă, iar pierderile de pe câmpul de luptă au pus la încercare capacităţile Rusiei.
Putin a prioritizat de mult timp controlul asupra întregii regiuni Doneţk, în special după ce nu a reuşit să cucerească Kievul la începutul războiului. În septembrie 2022, el a declarat Doneţk şi alte trei regiuni ucrainene – Lugansk, Herson şi Zaporojie – parţial ocupate şi ca făcând parte din Federaţia Rusă.
În timp ce susţine că doreşte pacea, Rusia insistă că discuţiile trebuie să abordeze ceea ce ea numeşte „cauzele profunde” ale războiului.
În urma negocierilor directe între Rusia şi Ucraina care au avut loc la 16 mai la Istanbul, părţile au agreat ideea elaborării unui memorandum de către fiecare în parte, un fel de „foaie de parcurs” care să contureze principiile pentru o viitoare soluţionare.
Analiştii spun că, deşi ofensiva principală se va concentra pe direcţia Doneţk – în special oraşele Pokrovsk şi Kostiantinivka -, Rusia pregăteşte, de asemenea, operaţiuni de dimensiuni mai mici în regiunile Sumî şi Harkov din nord-estul Ucrainei.
Mikola Bielieskov, de la Institutul naţional pentru studii strategice din Ucraina, a declarat pentru Washington Post că o ţintă-cheie rămâne Kostiantinivka, întrucât reprezintă o perspectivă „promiţătoare” pentru forţele ruse în prezent, având în vedere capacitatea Rusiei de a o ataca din trei direcţii. În pofida previziunilor anterioare conform cărora aceste oraşe vor cădea până la sfârşitul anului 2023, forţele ucrainene continuă să le controleze prin eforturi considerabile.
Cu toate acestea, Ucraina se află sub presiune din cauza deficitului de noi recruţi şi a puterii de foc limitate, în timp ce Rusia şi-a depăşit obiectivele de recrutare militară. Chiar şi în aceste condiţii, cu aproximativ 125.000 de soldaţi la frontierele regiunilor Sumî şi Harkov, Rusia nu dispune de efective suficiente pentru operaţiuni ofensive la scară largă în ambele regiuni, potrivit serviciilor de informaţii militare ucrainene.
În schimb, Rusia ar putea încerca să acapareze teritorii mici pentru a crea „zone tampon”, aşa cum sunt denumite de oficialii ruşi.
Forţele ruse au cucerit deja patru sate în nord-estul regiunii Sumî şi intenţionează să exercite presiuni asupra unor centre regionale precum Sumî, centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume.
Între timp, Ucraina continuă să se axeze pe apărare pentru a provoca pierderi grele forţelor ruse, mai degrabă decât de a recuceri teritoriul ocupat. Această strategie are la bază livrări periodice de arme din străinătate, în special din SUA, dar nu există nicio garanţie că acestea vor continua.
Europa a dat semnalul pentru un sprijin sporit, cancelarul german Friedrich Merz anunţând chiar ridicarea restricţiilor privind utilizarea de către Ucraina a armelor cu rază lungă de acţiune.
Rusia a speculat acest anunţ, declarând că Europa s-ar opune păcii, aceasta în timp ce Moscova continuă bombardamentele masive, omorând deopotrivă soldaţi şi civili în Ucraina. Mai mult, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a răspuns criticilor preşedintelui american Donald Trump privind intensificarea atacurilor aeriene ruseşti în timp ce administraţia sa depune eforturi pentru o încetare a focului, afirmând că „frustrarea lui Trump este îndreptată către liderii europeni”, care îi subminează eforturile de pace, notează The Kyiv Independent.
De fapt, Trump pare să-şi piardă răbdarea, în timp ce Rusia întârzie să-şi prezinte memorandumul de pace privind Ucraina, relatează miercuri CNN.
Conform unor surse de la Kiev, citate de agenţia Unian, administraţia lui Volodimir Zelenski ar fi transmis deja Casei Albe proiectul său de memorandum.
În timpul convorbirii telefonice cu preşedintele rus la 19 mai, lui Trump i s-a spus că Rusia îi va prezenta în scurt timp un „memorandum de pace” care să conţină condiţiile pentru o încetare a focului. Până în 27 mai, niciun astfel de document nu a fost primit de către administraţia SUA, au declarat pentru CNN un oficial american şi o sursă de la Casa Albă familiarizată cu această problemă.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat anterior că nu există „un termen limită” pentru finalizarea documentului, potrivit agenţiei oficiale de presă ruse TASS.
„Ucide o mulţime de oameni”, a spus Trump despre Putin pe 25 mai. „Nu ştiu ce se întâmplă cu el. Ce naiba i s-a întâmplat?”, a adăugat el. Comentariile preşedintelui american au venit pe fondul presiunilor tot mai mari din partea ambelor partide din Congres de a adopta o poziţie mai fermă faţă de Kremlin.
Peste 80 de senatori susţin un proiect de lege bipartizan care vizează noi măsuri radicale la adresa Rusiei, inclusiv sancţiuni suplimentare şi tarife de 500% pentru naţiunile care cumpără energie rusească. „Noi toţi, atât prin declaraţiile noastre publice, cât şi prin contactele noastre private facem presiuni foarte, foarte mari”, a declarat senatorul democrat Richard Blumenthal pentru CNN.
Pe Truth Social, Trump a avertizat marţi că Rusia „se joacă cu focul” şi a sugerat potenţiale consecinţe: „Ceea ce nu îşi dă seama Vladimir Putin este că, dacă nu aş fi fost eu, o mulţime de lucruri foarte rele s-ar fi întâmplat deja cu Rusia şi vreau să spun FOARTE RELE”.
Remarcile au provocat o reacţie dură din partea Moscovei, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev interpretându-le drept un avertisment privind o posibilă escaladare.
„Referitor la cuvintele lui Trump despre Putin că se ‘joacă cu focul’ şi că ‘lucruri foarte rele’ i s-ar întâmpla Rusiei, ştiu un singur lucru cu adevărat rău – al Treilea Război Mondial”, a scris marţi Medvedev pe platforma X. „Sper că Trump înţelege asta!”, a adăugat el.
Trimisul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, l-a apostrofat imediat pe Medvedev pentru remarcile sale, calificându-le drept „nesăbuite” şi „nedemne de o putere mondială”, potrivit CNN.
„Preşedintele Trump lucrează pentru a opri acest război şi a pune capăt crimelor. Aşteptăm să primim memorandumul (rusesc) pe care l-aţi promis acum o săptămână. Încetaţi focul acum!”, a transmis Kellogg pe X Moscovei, conform media citate.
