Procurorul general Alex Florența a declarat că România a fost expusă, în ultimii doi ani, unor forme tot mai sofisticate de atacuri hibride și campanii de dezinformare, care exploatează vulnerabilități reale sau percepute ca atare și speculează nemulțumiri sociale latente.
Alex Florența nu mai candidează pentru un nou mandat ca procuror general, însă a fost nominalizat de ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru funcția de procuror șef adjunct al DIICOT.
Cu prilejul prezentării bilanțului celor trei ani în fruntea Ministerului Public, Alex Florența a vorbit marți și despre atacurile hibride la adresa României din ultima vreme, dar și despre ‘presiuni semnificative’ asupra sistemului judiciar.
‘În ultimii doi ani, România a fost expusă unor forme tot mai sofisticate de atac hibrid, campanii de dezinformare, manipulare coordonată în mediul online, tentativă de subminare a încrederii în instituții fundamentale ale statului. Aceste tehnici nu sunt însă întâmplătoare. Ele exploatează vulnerabilități reale sau percepute ca atare, speculează nemulțumiri sociale latente și amplifică emoții colective, pentru a genera polarizare și neîncredere. În ultimul an, sistemul judiciar a fost supus unor presiuni semnificative, unele legitime, altele deliberate, uneori parte a unor campanii de delegitimare menite să slăbească încrederea publică în instituțiile judiciare. În cele din urmă, critica este firească într-o democrație, este chiar necesară, dar atunci când critica generează neîncredere sistematică, când cazuri individuale sunt transformate în generalizări asupra întregului sistem, iar dialogul public este înlocuit cu suspiciune permanentă, riscul nu mai este doar pentru instituții, riscul este însăși pentru funcționarea statului de drept’, a spus Florența.
În context, procurorul general a precizat că un alt fenomen care a cunoscut o amplificare exponențială începând cu toamna anului 2024 l-a reprezentat creșterea extremismului și a manifestărilor instigatoare la ură și discriminare.
Din acest punct de vedere, în perioada 2023-2025, PÎCCJ a monitorizat semestrial situația dosarelor având ca obiect infracțiuni prevăzute de OUG nr. 31/2002, precum și a infracțiunilor prin care se instigă la acte de violență, ură sau discriminare, ocazie cu care s-a constatat numărul foarte scăzut de sesizări vizând comiterea acestor infracțiuni care să provină de la organele de poliție, alte instituții cu atribuții în combaterea discriminării sau persoane fizice ori juridice.
Astfel, până în anul 2024, la nivelul întregului Minister Public s-a înregistrat constant o medie de doar 21 de astfel de sesizări pe an.
De asemenea, s-a constatat că existau zone din țară în care unitățile de parchet nu au primit, în cursul unui an calendaristic, nicio sesizare sau maxim una pentru această categorie de infracțiuni, care să provină de la o autoritate sau instituție cu atribuții în monitorizarea și combaterea comportamentelor incitatoare la ură sau discriminare, cum este zona de competență a PCA Bacău, Constanța, Galați, Iași, Oradea sau Suceava.
Urmare a luării unor măsuri, la finalul anului 2025 se aflau deja în instrumentare 1.031 de dosare penale având ca obiect infracțiuni prevăzute de art. 368 și 239 Cp, majoritatea inițiate ca urmare a sesizărilor din oficiu ale organelor de urmărire penală.
El a precizat că, atunci când a preluat în 2023 funcția de procuror general, Parchetul General se afla într-o criză acută de personal, organizare și reglementare internă.
‘În cursul anului 2023, gradul de ocupare a funcțiilor de execuție la nivelul PÎCCJ înregistra cel mai scăzut nivel din istorie, cu un minim de 39%, iar în ceea ce privește funcțiile de conducere, toate acestea erau vacante. De asemenea, PÎCCJ avea o organizare internă care nu mai fusese adaptată la evoluția nevoilor de funcționare de circa 20 de ani. Nu în ultimul rând, Ministerul Public își desfășoară activitatea în baza legilor de organizare și funcționare primare și conform reglementărilor normative interne (Ordine ale procurorului general) care organizează activitatea parchetelor pe diferite sectoare de activitate. Din această perspectivă, la momentul preluării funcției de procuror general al PÎCCJ, Ministerul Public suferea de o acută lipsă de reglementare, ultimele ordine normative importante fiind emise cu peste 10 ani în urmă’, a declarat Florența.
În continuare, el a enumerat câteva măsuri pentru a rezolva problemele legate de criza de personal și gestionarea stocului uriaș de dosare, printre care adoptarea unui nou regulament de ordine interioară al parchetelor, derularea unui amplu program de reglementare internă și digitalizarea Ministerului Public.
Florența a făcut referire și la volumul inegal de lucru între unitățile de parchet, urmare a competenței teritoriale diferite ce revine fiecărui parchet de pe lângă judecătorie. Ca exemplu, în prezent se constată o disproporție uriașă între parchetele care înregistrează un volum maxim de dosare (cu o medie de circa 5.500 de dosare/procuror) și cele cu un volum minim (cu o medie de 350 de dosare/procuror).
‘Pentru remedierea acestor disfuncționalități, soluția identificată la nivelul Ministerului Public a reprezentat-o reorganizarea hărții administrative a parchetelor prin înființarea unui parchet unic la nivel județean, care să funcționeze pe lângă judecătorii, cu sediul în reședința de județ, și transformarea celorlalte unități de parchet de pe lângă judecătorii din respectivul județ în sedii secundare. Aceasta ar presupune prima reorganizare modernă a hărții parchetelor din ultimii 30 de ani. PÎCCJ a înaintat încă din cursul anului 2024 Ministerului Justiției o propunere de modificare a legislației în acest sens. În urma eforturilor depuse, la data de 24.02.2026, Ministerul Justiției a supus dezbaterii publice proiectul de Lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii’, a explicat procurorul general.
Printre dosarele trimise în instanță de Parchetul General în timpul mandatului său, Florența a amintit de cel privind reprimarea violentă a manifestației publice din 10 August din Piața Victoriei; crima cu mașină capcană de la Arad; incendiul de la maternitatea din Piatra Neamț; cazul de malpraxis de la clinica SANADOR; dosarul exploziei de la Crevedia și dosarul atentatului la ordinea constituțională în care este implicat Călin Georgescu și gruparea mercenarului Horațiu Potra. AGERPRES/(AS-redactor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
