Fondatorul Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde, Alex Găvan, precizează că proiectul noului Cod silvic ar urma să intre luni în dezbaterea Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor.
Totodată, urmează să intre în dezbatere amendamentele elaborate la iniţiativa platformei civice cu sprijinul Ministerului Mediului şi asumate de către lideri politici din mai multe grupuri parlamentare. Senatul a adoptat deja proiectul Codului Silvic, inclusiv prevederile menite să instituie Centura Verde Bucureşti-Ilfov.
„Centura Verde Bucureşti-Ilfov şi centurile verzi din jurul oraşelor din toată ţara sunt de fapt un proiect de sănătate publică, care în actualul context de schimbări climatice şi de poluare şi-au dovedit deja eficienţa la nivel internaţional. S-au făcut foarte multe lucruri concrete de anul trecut, de când am început oficial demersul şi până acum. Pe de o parte, suntem la un pas de a trece în Codul silvic protejarea acestor păduri din jurul Bucureştiului. (…) Luni se întâmplă un lucru extrem de important: în sfârşit intră Codul silvic în Comisia de mediu de la Camera Deputaţilor. (…) Mai mulţi candidaţi la preşedinţie şi-au asumat centurile verzi ca proiect de ţară”, a spus Alex Găvan, prezent joi la acţiunea de plantare a primilor copaci pentru Centura Verde Bucureşti.
Amendamentele care prevăd crearea de centuri verzi pentru oraşele din România sunt asumate de către 20 de parlamentari, printre care se numără toţi liderii politici care au semnat memorandumul (de la PSD, PNL, USR şi UDMR), dar şi cinci miniştri, inclusiv ministrul Mediului, precum şi parlamentari neafiliaţi.
Alex Găvan şi-a exprimat speranţa ca prevederile noului Codului Silvic să fie adoptate până în luna decembrie, deoarece reprezintă jalon în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
El a menţionat că a început să facă încă din 2017 demersuri pentru realizarea unor centuri verzi ale oraşelor şi că în aprilie 2023 a fost creată Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde, un demers apolitic, având printre susţinători peste 150 de organizaţii, grupuri civice şi persoane publice.
Proiectul centurilor verzi se bazează pe trei piloni: protejarea pădurilor din jurul oraşelor; noi împăduriri, pentru a mări suprafaţa forestieră şi pentru a crea coridoare de conectivitate; deschiderea pădurii pentru activităţi sportive şi recreative (trasee de biciclete şi pentru drumeţii). În prezent, doar 16% din suprafaţa judeţului Ilfov este acoperită de păduri, în condiţiile în care ar fi necesar un minim de 30%, a declarat Alex Găvan.
În ce priveşte acţiunea de joi, el a precizat că peste 15.000 de copaci au fost plantaţi pe terenuri din jurul Capitalei (în zona Bragadiru şi în apropierea Pădurii Pustnicu). Au fost plantaţi: salcâmi (având în vedere că solul este nisipos) dar şi stejar pedunculat sau frasin.
El a menţionat că premierul Marcel Ciolacu, prezent joi la acţiunea de plantare, este unul dintre semnatarii Memorandumului pentru Aer Curat, Sănătate şi Viitor, document asumat şi de liderii altor partide politice. Totodată, a subliniat că demersul platformei civice „Împreună pentru Centura Verde” este unul apolitic.
„Mereu am spus că sănătatea noastră, poluarea, atenuarea schimbărilor climatice este ceva ce nu are legătură cu culoarea politică. Din punctul meu de vedere, la genul ăsta de eveniment trebuie să fie toată lumea, ca la 1 Decembrie, sau, după cum aţi văzut, atunci când se merge la moaşte. Deci e ceva ce trebuie bifat. Nu se poate altfel. (…) Memorandumul ăsta presupune crearea Centurii Verzi Bucureşti-Ilfov. Deja am avut două întâlniri de lucru concrete pentru crearea planului operaţional pentru implementarea Centurii Verzi Bucureşti-Ilfov”, a declarat Alex Găvan. AGERPRES/(A – autor: Irinela Vişan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)
