Regizoarea şi producătoarea Alexandra Badea, cu 23 de ani de activitate în companii teatrale, decorată de statul francez cu Ordinul Chevalier des Arts et des Lettres şi de statul român cu Meritul Cultural în grad de cavaler, care a candidat pentru postul de manager al Teatrului Naţional Bucureşti, îi solicită ministrului Culturii o întâlnire cu membrii comisiei „pentru a clarifica procedura de evaluare şi de mediere a notelor, pentru a dezbate criteriile de selecţie”.
„M-am înscris la concursul de management al Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” Bucureşti din dorinţa de a structura o viziune în acord cu teatrul european şi de a promova cei mai reprezentativi artişti români ai momentului pe scena internaţională. Am considerat că mă aflu în cariera mea de artistă şi manager cultural într-un moment în care aş putea construi proiecte europene importante şi de a pune în practică în România idei pe care le-am experimentat de-a lungul timpului în alte ţări. Acum 23 de ani plecam la Paris cu o bursă dată de Guvernul României pentru a face un master la Sorbona cu George Banu. În contractul meu de bursier scria că sunt obligată să mă întorc pentru ca România să poată beneficia de experienţa mea câştigată în urma acestei burse. M-am întors câteva luni, dar nici un teatru public de atunci nu mi-a dat posibilitatea să lucrez. Aşa că am plecat din nou. Douăzeci de ani mai târziu, după ce am creat două spectacole la Sala Mare „Ion Caramitru” a Teatrului Naţional din Bucureşti (Exil şi Secundar) în care am realizat că trupa sa şi publicul sunt pregătite pentru un alt fel de proiect, am decis să îl concep pentru acest concurs de management, cu convingerea că teatrul şi societatea românească s-au schimbat şi înţeleg altfel nevoia de deschidere spre teatrul european, spre coproducţii internaţionale, proiecte extra-repertoriale, teatru educaţional, colaborări cu zona independentă, susţinerea debutanţilor, a experimentului şi a cercetării, reînnoirea esteticilor şi a discursurilor. Cred că teatrul românesc are nevoie şi este pregătit pentru o schimbare reală”, a povestit pe Facebook Alexandra Badea.
A fondat două companii de teatru în Franţa şi speră să poată împărtăşi din experienţa ei în ţară.
„Simbolic, mi se părea că în sfârşit îmi pot îndeplini contractul semnat cu statul român acum 23 de ani, oferindu-i experienţa pe care am acumulat-o, prin cele două companii de teatru fondate în Franţa, companii cu bugete în ultimii ani de 900.000 de euro şi sute de date de turnee în lume, care au construit coproducţii şi proiecte importante cu teatre naţionale din Franţa şi festivaluri internaţionale”, a subliniat ea.
Regizoarea mai spune că ar fi vrut să aibă posibilitatea de a susţine proiectul şi la proba de interviu, dar a fost notată cu 6,83, puţin sub nota minimă de admitere în etapa următoare, 7.
„Comisia de concurs nu a considerat că este necesar să îmi acorde posibilitatea pentru a susţine acest proiect, notându-l cu nota 6,83 fără nici o explicaţie asupra criteriilor de evaluare sau a motivelor pentru care am fost depunctată, Ministerul Culturii nepublicând criteriile şi metodologia de evaluare (grila de punctaj) în documentaţia concursului. Aceasta este nota acordată unui proiect inspirat şi construit în jurul celor 23 de ani de experienţă dobândită în sistemul francez. Aceasta este nota acordată unei artiste – directoare de companie şi producătoare, invitată la Festivalul de la Avignon în 2013 şi 2019, asociată la Bourges capitală europeană a culturii 2028 (coproducţie la care TNB ar fi fost asociat ), premiată de Academia Franceză pentru întreaga activitate teatrală, decorată de statul francez cu Ordinul Chevalier des Arts et des Lettres şi de statul român cu Meritul Cultural în grad de cavaler. Nu aş fi contestat rezultatul acestui concurs dacă mi s-ar fi acordat timpul ca să îmi pot prezenta proiectul public şi nu văd cum se poate justifica faptul că nu s-a dorit finalizarea lui, două proiecte fiind notate puţin sub nota limită a calificării la proba orală.
Având în vedere suspiciunile care au existat de la începutul organizării acestui concurs, vă solicit o întâlnire colegială publică cu membrii comisiei pentru a clarifica procedura de evaluare şi de mediere a notelor, pentru a dezbate criteriile de selecţie şi a deschide un dialog asupra a ceea ce ar trebui să fie un teatru naţional astăzi, profilul unui manager şi organizarea unor concursuri adaptate, corecte şi transparente”, a mai scris regizoarea.
„Regret decizia comisiei dar, în viaţă, ca şi pe scenă, regulile se respectă. După încheierea etapelor procedurale (contestaţii) putem face ce vrem noi – cu acordul liber consfinţit al părţilor. Să dezbatem – cu membrii comisiei. Daca vor fi de acord. Să accesibilizam proiectele – dacă candidaţii agreează. Să arătăm notele şi motivările – dacă părţile interesate convin. Eu sunt oricând dispus la dialog. Şi voi fi bucuros să ne revedem”, i-a răspuns ministrul Demeter Andras.
Marinela Ţepuş, membră a Comisiei de evaluare, a precizat că este de acord „cu orice formă de întâlnire/dezbatere pe tema dată, organizată într-un spatiu colegial! De asemenea, îmi exprim acordul ca notele (grilele) mele să fie făcute publice”.
Care este viziunea ei pentru Teatrul Naţional din Bucureşti
Fragmente din dosarul prezentat comisiei:
„Într-o perioadă politică instabilă în care valorile democratice sunt puse în pericol, în care idealul european este din ce în ce mai discreditat, în care descoperim că tinerii din România nu îşi cunosc istoria recentă fiind uşor manipulabili de reţelele de socializare, în care analfabetismul funcţional este din ce în ce mai vizibil, în care discursurile de ură şi discriminare fragilizează societatea, teatrul are o responsabilitate esenţială.
Teatrul Naţional din Bucureşti trebuie să devină un teatru naţional european care nu este doar un simplu producător de spectacole, ci un spaţiu de gândire critică şi analiză a societăţii în dialog cu valorile democratice, umaniste şi europene.
Teatrul Naţional din Bucureşti trebuie să îşi asume un rol civic, unde societatea are curajul să se privească în faţă, să se confrunte cu zonele ei de umbră, şi să reinventeze noi utopii.
Îmi propun deschiderea teatrului spre un nou tip de public, care nu are acces la cultură, incluzând grupurile vulnerabile şi publicul tânăr, pe care îl vom atrage spre teatru prin parteneriate cu liceele şi universităţile din Bucureşti.
Teatrul Naţional din Bucureşti va fi un spaţiu deschis spre lume, un ambasador cultural al României, care îşi va asuma un rol activ în coproducţii internaţionale, reţele de operatori culturali, proiecte europene, susţinând mobilitatea artiştilor şi a spectacolelor.
Având drept una din misiuni promovarea dramaturgiei contemporane româneşti, Teatrul Naţional din Bucureşti va fi un susţinător al autorilor români prin comenzi de scriitură, concursuri de piese, burse de scriitură, spaţii deschise cuplurilor de regizori şi autori pentru a experimenta forme dramaturgice inovatoare. Teatrul Naţional va fi spaţiul în care se vor scrie poveştile oamenilor care trăiesc astăzi în România, oglindind realităţile cu care ei se confruntă.
Una din principalele mele preocupări va fi racordarea teatrului la reţeaua de difuzare internaţională, atât prin prezentarea spectacolelor din repertoriul teatrului în străinătate, prin organizarea de turnee, participări la festivaluri şi invitarea unor artişti importanţi care beneficiază deja de o vizibilitate internaţională cât şi prin co-producerea unor spectacole ale unor artişti majori ai scenei mondiale, prezenţi în cele mai importante festivaluri, şi invitarea lor în Bucureşti pentru a familiariza publicul cu diversitatea esteticilor şi tematicilor actuale.
Teatrul Naţional din Bucureşti îşi va păstra rolul istoric de a valorifica patrimoniul cultural, reinterpretându-l prin prisma prezentului, retraducându-l într-un limbaj scenic actual, dar va deveni şi un laborator artistic, susţinând creaţia contemporană.
Îmi propun transformarea teatrului într-un spaţiu cultural modern, după modelul National Theatre din Londra, Teatrul National Odeon din Paris, Schaübhne din Berlin, un loc deschis publicului toată ziua cu o librărie, un spaţiu expoziţional, o cafenea de tip co-creativ, în care tinerii pot lucra, se pot întâlni şi pot descoperi astfel oferta culturală a teatrului. Un teatru cu o imagine nouă, contemporană, cu un nou site, cu o aplicaţie online, cu spectacole transmise prin streaming, subtitrate şi cu o arhivă digitalizată”.
La etapa I a Concursului de proiecte de management pentru Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti nu a fost admis niciunul dintre cei trei candidaţi. Notele obţinute de cei trei candidaţi au fost: 5,74, 6.83 şi 6.58.
Membrii comisiei de evaluare sunt: Alexandru Boureanu – manager al Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, Chiriac Constantin – director general al Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu şi preşedinte al Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, Răzvan-Ioan Dincă – regizor, producător şi manager cultural, preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune în perioada 2021-2025, Florin Estefan – manager al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, Ştefan Iordănescu – regizor, fost director la Teatrul Naţional din Timişoara, Teatrul Bulandra din Bucureşti şi Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad, Anna Maria Popa – manager al Teatrului „Andrei Mureşanu” din Sfântu Gheorghe, Erwin Şimşensohn – director general al Teatrului de Stat Constanţa, Vasile Şirli – compozitor şi producător muzical, Marinela Ţepus – teatrolog, fost manager al Teatrului „George Ciprian” din Buzău şi al Teatrului C.I. Nottara din Bucureşti.
