Alianța în derivă? Ce se întâmplă dacă SUA renunță la NATO

Această luare de poziție atât de tranșantă vine la doar câteva zile după vizita lui Volodimir Zelenski la Casa Albă, acolo unde a avut loc una dintre cele mai neconvenționale întâlniri din istoria ultimilor zeci de ani. Mai mult, tot în această perioadă, câțiva parlamentari republicani au depus un proiect de lege privind ieșirea SUA din ONU, susținând că organizația nu se aliniază agendei „America First” a administrației Trump.

Elon Musk, cel care conduce Departamentul pentru eficiență guvernamentală în echipa președintelui Donald Trump, a preluat, sâmbătă seară, un mesaj al unui comentator politic american care a spus că „Este timpul să părăsim NATO și ONU”. „Sunt de acord”, a răspuns miliardarul CEO al Tesla și SpaceX.

Musk a preluat mesajul de pe X de la comentatorul de dreapta Gunther Eagleman, cunoscut pentru angajamentul său ferm față de Donald Trump.

De-a lungul timpului, și președintele Donald Trump a invocat retragerea SUA din NATO. „Dacă îşi plătesc facturile şi dacă consider că ne tratează corect, răspunsul este: Absolut! Aş rămâne în NATO”, a declarat Trump într-un interviu. Întrebat dacă, în caz contratr, ar lua decizia de a părăsi Alianţa, el a răspus afirmativ.

Recent, senatorul republican Mike Lee a descris Alianța drept o „relicvă a Războiului Rece” și a susținut că ea „trebuie să se oprească”. Acesta a precizat că NATO este o „afacere bună pentru Europa, dar o afacere proastă pentru America”. El a declarat că resursele americane sunt utilizate pentru a proteja Europa, în timp ce Alianța oferă puține beneficii directe pentru securitatea americană.

Expertul britanic Finley Grimble a explicat faptul că SUA nu trebuie să se retragă efectiv din NATO pentru a pune în pericol alianța veche de 75 de ani: „Trump ar putea pur și simplu să submineze NATO din interior, sprijinind Alianța din ce în ce mai puțin”. În primul său mandat de președinte al SUA, Trump a insistat ca toate statele membre NATO să își respecte obligația de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, obligație înscrisă în Tratatul NATO. Ulterior, în vara aceasta, Trump a cerut public ca toate statele membre NATO să cheltuiască minimum 3% din Procentul Intern Brut pentru apărare. „Timp de ani de zile, toate aceste țări NATO au cheltuit mult mai puțin de 2% din PIB pentru armatele lor, lăsând forțele noastre suprasolicitate. Pentru a compensa anii de neajunsuri și pentru a ajuta la descurajarea amenințărilor în creștere, voi insista ca fiecare țară NATO să cheltuiască cel puțin 3%”, a spus Donald Trump. Iată că aceste mesaje sunt din nou întărite, însă într-o manieră de data aceasta tranșantă.

Prin urmare, cum ideea „dezertării” americane nu este una nouă, nu ar trebui să ne surprindă prea tare. „Deși un astfel de scenariu ar fi catastrofal pentru Europa”, susține istoricul Bogdan Bucur, profesor în cadrul SNSPA. „Pentru NATO, SUA înseamnă foarte mult din punct de vedere militar. În mod evident, ieșirea americanilor din Alianță va provoca un cataclism în domeniul relațiilor, siguranței și securității internaționale”, a precizat pentru „Adevărul” specialistul.

Într-un astfel de scenariu, în care SUA întoarce spatele Europei lăsând continentul în „bătaia” puștilor rusești, locul rămas liber va fi disputat de celelalte mari puteri ale lumii. „Vor exista tentative ale unor alte puteri să umple acest gol de securitate, iar acestea ar putea fi nu doar Rusia, dar și Turcia, și China, dar și Uniunea Europeană”, consideră expertul care continuă: „De multe ori, un șut în fund poate fi un mare pas înainte, iar Europa asta va fi obligată să facă”. Căci ieșirea Americii din NATO ar trebui să ne trezească pe toți din visul frumos pe care l-am dormit până acum și să ne aducă cu picioarele pe pământ: „Asta ar putea însemna trezirea Uniunii Europene la realitate. Va trebui să strângem rândurile. Va fi nevoie de o și mai strânsă apropiere a statelor, de o mai puternică federalizare a UE. Va fi imperios necesară înființarea unui Minister de Război sau al unui Minister de Apărare a Uniunii Europene, de înființare a unei forțe militare europene”.

Așadar, Uniunea Europeană va trebui să-și consolideze ceea ce nu a avut până acum: misiunea de apărare care va veni, însă, la pachet cu o sporire a cheltuielilor, mai precizează prof. Bogdan Bucur.

Cât despre o posibilă alianță Rusia – China, alianță care să aibă un cuvânt greu de spus în politica europeană, profesorul Bogdan Bucur nu ar merge cu gândul atât de departe: „China nu este interesată să vină să lupte în Europa și nimeni nu este interesat să distrugă Europa în felul acesta. Statele Unite nici atât! Canada, Australia, Japonia, partenerii strategici ai Uniunii Europene nu ar permite niciodată una ca asta. Însă, revenind la scenariul nostru, Europa, dacă dorește cu adevărat să se înarmeze, o poate face. Și, în mod evident, ar putea face față Rusiei”.

România nu este un actor mare pe scena politicii mondiale, însă poziția geografică strategică ne plasează în atenția tuturor. Ce carte ar trebui să jucăm noi? „România trebuie să stea alături de partenerii săi, cei care se află în proximitate. Familia noastră este Uniunea Europeană”, consideră profesorul. „Și este mai mult decât îmbucurător faptul că toți membrii Uniunii Europene au o poziție similară în legătură cu comportamentul lui Donald Trump vizavi de Europa”, continuă specialistul.

Este adevărat, este dreptul președintelui SUA să reorienteze politica de apărare și diplomația americană în direcția convenabilă Americii. Nu putem nega acest drept pe care, până la urmă, îl are orice stat. „Doar că Donald Trump este un personaj extrem de controversat, ajuns în fruntea celui mai puternic stat al lumii prin demagogie. Cum de a născut istoria Americii un astfel de personaj? A explicat Aristotel acum 2.500 de ani. Este vorba despre demagogie, principalul inamic intern al democrației”, mai explică specialistul.

S-a petrecut un miracol neașteptat: Cum un mesaj aruncat în ocean în 1970 a ajuns la destinatar după 55 de ani

Fulham a eliminat-o pe Manchester United, la lovituri de departajare, în Cupa Angliei