Potrivit unor surse de la Curte, hotărârea CCR a fost luată cu o majoritate de 7 la 2. Două judecătoare ar fi vrut să îi permită Dianei Șoșoacă să candideze, în ciuda jurisprudenței recente reprezentate de Hotărârea nr. 2/2004 prin care eurodeputatei i s-a interzis candidatura la alegerile prezidențiale de pe 24 noiembrie 2024.
Cele două judecătoare sunt Iulia Scântei (numită de Senat în 2022, fostă senatoare PNL) și Simina Tănăsescu (numită de Iohannis în 2019, fost consilier prezidențial, profesor de drept constituțional). Dacă Scântei a făcut opinie separată și în cazul Hotărârii nr. 2/2024, Tănăsescu a adoptat aceeași atitudine: vot contra, dar fără argumente care să-i alimenteze vreo dorință de a redacta o opinie separată.
Ceilalți doi judecători care anul trecut voiau să permită candidatura Dianei Șoșoacă – Livia Stanciu și Mihaela Ciochină, ambele numite la Curte de Klaus Iohannis – au fost de această dată de partea majorității.
În Hotărârea nr. 2/2024, Curtea Constituțională a României a reținut că dreptul de a fi ales nu este absolut și poate fi supus unor limitări justificate de respectarea valorilor constituționale și a democrației. În analiza contestațiilor privind candidatura Dianei Iovanovici-Șoșoacă, Curtea a subliniat că orice persoană care aspiră la funcția de Președinte al României trebuie să respecte și să promoveze valorile fundamentale ale statului, precum democrația, statul de drept și apartenența la Uniunea Europeană și NATO. Discursul și comportamentul candidatei au fost evaluate prin prisma compatibilității lor cu aceste valori, constatându-se că există elemente care pot pune sub semnul întrebării loialitatea sa față de ordinea constituțională.
Curtea a analizat conduita publică a candidatei, incluzând declarațiile și acțiunile sale, și a considerat că acestea pot fi interpretate ca fiind în contradicție cu principiile fundamentale ale Constituției. Printre aspectele reținute s-au numărat pozițiile exprimate de doamna Șoșoacă cu privire la NATO și UE, participarea la evenimente organizate de Ambasada Rusiei și promovarea unor narative considerate a fi favorabile propagandei ruse. De asemenea, Curtea a menționat incidentele în care candidata a fost implicată, precum blocarea unui centru de vaccinare sau agresarea unor jurnaliști, subliniind că aceste fapte reflectă o conduită incompatibilă cu responsabilitățile unui șef de stat.
Curtea a concluzionat că respectarea Constituției și a principiilor democrației este o condiție esențială pentru eligibilitatea în funcția de Președinte al României. Examinarea candidaturii nu se limitează doar la aspectele formale prevăzute de lege, ci include și o evaluare a angajamentului real față de valorile constituționale. Astfel, Curtea a stabilit că este competentă să respingă candidaturi care, prin discursul și acțiunile candidaților, amenință ordinea constituțională și stabilitatea democratică a statului.
În opinia separată la Hotărârea nr. 2/2024, judecătoarea Iulia Scântei a argumentat că dreptul de a fi ales este fundamental și nu poate fi restrâns decât în condiții clar prevăzute de Constituție și legislația electorală. Aceasta a susținut că evaluarea loialității unui candidat față de valorile constituționale nu poate fi realizată pe baza unor declarații politice sau a unor fapte care nu au fost sancționate legal. În opinia ei, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili, pe criterii subiective, cine respectă suficient democrația pentru a candida, ci trebuie să se limiteze la verificarea condițiilor formale de eligibilitate, cum ar fi vârsta, cetățenia și numărul necesar de semnături.
Scântei a subliniat că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului permite restrângerea dreptului de a fi ales doar în cazuri excepționale și strict reglementate, iar o decizie de excludere a unui candidat pe baza unei evaluări politice riscă să creeze un precedent periculos pentru democrația românească. În plus, aceasta a considerat că, prin această hotărâre, Curtea își depășește atribuțiile și intră într-o zonă a deciziei politice, afectând astfel principiul separației puterilor în stat. Pe acest temei, Scântei a apreciat că înregistrarea candidaturii Dianei Iovanovici-Șoșoacă ar fi trebuit menținută.
Hotârărea CCR-Șoșoacă by florinpuscas
