Deputatul PNL Alina Gorghiu a declarat, marţi, în cadrul dezbaterii de la Senat: „Droguri. Toleranţă zero” că a te urca la volan sub influenţa drogurilor sau a unor substanţe reprezintă un pericol pentru toţi cei din jur şi reprezintă un pericol pentru propria persoană, şi de aceea, acest fenomen trebuie descurajat, nu justificat, nu scuzat.
”Am iniţiat acest proiect de lege, alături cu alţi colegi – le mulţumesc mult! – pornind de la o realitate simplă: arma noastră pentru a apăra societatea românească de droguri, participantul la trafic de vreun incident este legea. Şi doar legea! Arma traficanţilor care se lupta pentru a aduce droguri în ţara noastră sunt banii. Mulţi bani! Din multe privinţe, războiul este disproporţionat, dar cu efort colectiv putem păstra direcţia corectă”, a spus Gorghiu în cadrul dezbaterii.
Gorghiu a afirmat că în România, fenomenul drogurilor este în creştere. ”Raportul naţional privind situaţia drogurilor pe anul 2024 publicat recent de Agenţia Naţională Antidrog arată că la nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului oricărui tip de drog ilicit de 12,8% faţă de raportarea din 2022 care indica un procent de 10,7%. Cu alte cuvinte, o majorare cu 2 procente. Doar ce e raportat. Ne permitem să asistăm cum creşte prevalenţa consumului de droguri în acest ritm? Ignorăm pericolul enorm reprezentat de traficul de droguri pentru tineri când ştim că la grupa de vârstă 15-34 ani, se înregistrează cel mai mare risc de consum: 18,2% pe parcursul vieţii (faţă de 12,8% la nivelul populaţiei generale)?”, spune fostul ministru al Justiţiei.
Alina Gorghiu arată că prin proiectul de lege iniţiat urmăreşte combaterea fenomenului drogurilor la volan. ”Să existe o lege clară, predictibilă pentru ca drumurile să fie sigure. Acesta este scopul legii! România are un număr mare de accidente rutiere, Strategia Naţională pentru Siguranţa Rutieră 2022 – 2030 arată câteva elemente, în 2019 s-au înregistrat în România 96 de decese rutiere la un milion de locuitori, semnificativ mai mare faţă de media UE (51 decese la un milion de locuitori)”, subliniază Gorghiu.
Ea mai afirmă că în Raportul naţional privind situaţia drogurilor pe anul 2024 publicat de Agenţia Naţională Antidrog, se arată că a crescut enorm în ultimii ani numărul de infracţiuni la regimul conducerii unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive. ”În 2007, am avut 2 cazuri, în 2016 s-a trecut de 100 de cazuri, în 2018 erau deja 728 de cazuri, în 2021 au fost 1535, în 2022 au fost 3242 de cazuri. În cursul anului 2023, la nivelul întregii ţâri, au fost constatate 3699 de infracţiuni la regimul conducerii unui vehicul sub influenţa subst
anţelor psihoactive. Aceasta corespunde cu evoluţia generală a numărului de dosare penale legate de fenomenul drogurilor”, arată deputatul PNL. Potrivit Alinei Gorghiu, în aceste condiţii, este evident că trebuie să existe o reacţie care să însemne soluţii democratice, care să respecte practica judiciară dar care în acelaşi timp, să nu însemne nici legalizarea drogurilor, nici toleranţă faţă de droguri.
”De unde a pornit modificarea legislativă? De la nevoia de a ne proteja în trafic! Textul de lege în discuţie trebuie să transmită foarte clar un lucru, o conduită de urmat: dacă vrei să consumi, nu conduci, nu te urci la volan! Participanţii la trafic trebuie să ştie limpede, înainte de a acţiona în vreun fel, daca legea penală incriminează sau nu fapta lor. Legiuitorul este obligat să folosească această interdicţie fermă şi necondiţionată datorită pericolului extrem pe care îl reprezintă conducerea sub influenţa substanţelor psihoactive. Numărul mare şi în continuă creştere al accidentelor grave comise în aceste condiţii reprezintă o tristă mărturie a acestui pericol”, explică Gorgghiu.
”Ce ar însemna să se determine afectarea capacităţii de a conduce? Ar însemna, pur şi simplu, ca existenţa infracţiunii să depindă de „părerea” unor experţi. Adică incriminarea unei fapte ar depinde de o expertiză! O astfel de abordare, ar reprezenta, aşa cum profesorul Cioclei a exprimat deja, o încălcare flagrantă a principiului legalităţii. Legea penală este cea care prevede faptele care reprezintă infracţiuni, nu o expertiză, fie ea şi medico-legală. În plus, tipicitatea infracţiunii trebuie stabilită de către magistrat!”, mai arată Gorghiu.
Ea menţionează că există şi situaţii de excepţie în care, din diferite motive, pericolul concret este minim, dar, pentru aceste situaţii, există soluţii legale, folosite deja în practică: de la renunţarea la urmărire penală, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei (inclusiv a pedepsei cu amenda).
”Există aşadar instrumentele legale necesare pentru a adopta o soluţie înţeleaptă în fiecare caz în parte. În schimb, deturnarea sensului legii nu reprezintă o soluţie. A te urca la volan sub influenţa drogurilor sau a unor substanţe reprezintă un pericol pentru toţi cei din jur şi reprezintă un pericol pentru propria persoană, să nu uităm asta. De aceea, acest fenomen trebuie descurajat, nu justificat, nu scuzat”, afirmă Alina Gorghiu.
Deputatul PNL spune că această propunere legislativă se referă la prezenţa substanţelor în sânge.
”Ea integrează ceea ce s-a observat de mai mult timp din practica organelor judiciare, care este deja orientată în sensul propunerii legislative, anume dacă există substanţe în sânge. În acelaşi timp, ÎCCJ a arătat recent că inclusiv potrivit opiniei INML starea de a fi sub influenţa ”acţiunii unor substanţe psihoactive esta ceea în care se află o persoană după ce a consumat substanţe cu acţiuni psihoactive şi care acţionează asupra structurilor sistemului nervos central determinând afectarea funcţiilor psihice, senzoriale şi neuromotorii”. Aceasta ”depinde direct de prezenţa substanţei şi a metaboliţilor săi activi în sângele care irigă creierul şi structurile nervoase. Pe timpul cât substanţa activă se află în sânge, se află totodată şi în creier, determinând direct starea de a fi sub influenţă”. Am luat în considerare şi faptul că la stabilirea alcoolemiei se recoltează numai probe de sânge, iar pentru stabilirea prezenţei în corp a unor substanţe psihoactive, puteau fi recoltate mostre atât din sânge, cât şi din urină”, spune Gorghiu.
Liberala mai arată că un element important de noutate este, deci, faptul ca se renunţa la criteriul existenţei substanţelor în urină. Este o soluţie legislativă corectă, care răspunde exigentelor ridicate de ICCJ dar si cetăţenilor.
”În schimb, proba de sânge este cea mai potrivită pentru a se putea stabili un consum recent, apropiat de momentul conducerii pe drumurile publice şi care poate conduce la stabilirea existenţei sau nu a influenţei substanţelor psihoactive. Avem aici reprezentate instituţiile de resort”, menţionează aceasta.
Alina Gorghiu a mai spus că vrea să răstoarne ”o legendă urbană, o întreaga campanie de dezinformare şi manipulare”. ”Nu există nicio persona în închisoare pentru ca a consumat Nurofen la volan! La ce servesc toate aceste legende urbane despre Nurofen? Pe cine servesc ele? Discuţia nu este în nici un caz despre medicamente! Este despre un trafic sigur, este despre viaţă şi siguranţa participanţilor la trafic! Este un început de discuţie despre cum putem să legalizăm drogurile folosind diverse manipulări şi legende urbane. Pe destul de multe fronturi se încerca; mai cu emoţie, mai cu înjurături; mai cu manipulări. Chiar şi cu multe ameninţări, asta la încurajarea unui ONG tare vocal care apreciază drogurile destul de mult! ”, a arătat Gorghiu.
Ea mai afirmă că de asemenea, în Camera Deputaţilor în Comisii au primit recent raport de respingere două proiecte care preconizau utilizarea canabisului în scop medicinal.
”Specialiştii spun unanim: nici un acest caz, inhalarea prin fumat nu este recomandată şi nu poate fi încurajată. În raport cu pericolul reprezentat de acest drog, utilizarea medicinală este doar un pretext. La nevoie, există produse farmaceutice care conţin molecule biologic active de canabis, care sunt avizate de specialişti, aprobate şi administrate aşa cum trebuie. Orice text legislativ poate fi îmbunătăţit, este motivul pentru care facem astfel de dezbateri. Am iniţiat Această lege pentru că nu îmi mai doresc pe drumurile din România alte tragedii precum cazul de la 2 Mai. În România trebuie să căutăm soluţii legale pentru a combate drogurile, nu pentru a le aduce într-o zonă gri a legii, în care să fie tolerate, trecute cu vederea, în care traficanţii să se simtă încurajaţi, mângâiaţi pe cap, puşi în acelaşi cos cu victimele lor şi in care se vor simţi liberi să îndemne victimele să consume tot mai mult şi mai mult”, a declarat Alina Gorghiu.
