Preşedintele francez Emmanuel Macron a reunit marţi la Palatul Élysée aproape 200 de experţi pentru a reflecta asupra soluţiilor la pericolele pe care tehnologia digitală le reprezintă pentru democraţie, sănătate mintală şi alegeri, relatează AFP.
Emmanuel Macron le-a cerut experţilor reuniţi la Élysée să propună până la sfârşitul anului soluţii pentru a combate ameninţările pe care internetul şi reţelele sociale le reprezintă pentru democraţie şi alegeri. Este necesar să „demarăm eforturile de rezistenţă”, să „creăm o mică platformă de acţiune”, să „construim un proiect de acţiune comun”, dincolo de măsurile legislative şi de reglementare, le-a spus el experţilor, conducătorilor de asociaţii, neuropsihologilor, antreprenorilor şi aleşilor prezenţi.
Dezbaterea, care s-a desfăşurat în prezenţa câtorva instituţii media a abordat şi impactul ecranelor asupra sănătăţii mintale a copiilor, un subiect deja abordat pe larg de şeful statului în ultimele luni.
Timp de peste două ore, participanţii au luat cuvântul într-o secvenţă care amintea de Consiliul Naţional de Refondare (CNR), instrumentul iniţiat de Emmanuel Macron la începutul celui de-al doilea mandat al său în 2022 pentru a încerca să reînnoiască dezbaterea democratică, cu un succes relativ.
Preşedintele, retras de pe scena politică internă de la dizolvarea eşuată a parlamentului din 2024, intenţionează să facă din efectele negative ale ecranelor şi reţelelor sociale noul său cal de bătaie în ultima linie dreaptă a mandatului înainte de alegerile municipale din 2026 şi prezidenţiale din 2027.
CONTRA-ALGORITMI DE SUPRAVEGHERE
Printre subiectele principale se numără algoritmii creaţi de platforme pentru a capta atenţia utilizatorilor, orientându-i în scopuri ideologice sau publicitare, miza fiind interese financiare colosale. „Ceea ce se încearcă cu algoritmii este apariţia unei noi puteri”, alături de puterea executivă, legislativă şi judiciară, care „nu are încă nişte contraputeri”. De aceea, trebuie create „contra-algoritmi de supraveghere”, a explicat Hugo Micheron, specialist în interferenţele islamiste pe reţele.
În lumea digitală, „piaţa ideilor este în mâinile unui număr mic de mari companii americane, chineze şi ruseşti care şi-au impus întotdeauna interesele”, a adăugat David Colon, istoric al propagandei şi manipulării în masă.
„În Moldova, primul client al Facebook a fost Kremlinul în operaţiunile sale de interferenţă în alegeri”, a menţionat el. Trollii şi boţii „denaturează percepţia utilizatorilor” şi pot, de asemenea, „înşela algoritmii şi amplifica efectele acestora”, a atras atenţia David Colon.
El a sugerat crearea de reţele sociale „de interes public”, care să nu se bazeze pe un „model publicitar de tip prădător”, ci pe „algoritmi transparenţi”.
Axel Dauchez, fondatorul site-ului Make.org, o platformă de democraţie participativă, a sugerat „crearea unor perioade de rezervă pe reţelele sociale” înainte de alegeri, la fel ca în cazul mass-mediei tradiţionale.
