Arthur Schubarth, în vârstă de 81 de ani, a importat ilegal din Kârgâzstan material ADN prelevat de la un muflon argali, cea mai mare ovină de munte din lume, în scopul clonării şi al unor inseminări ilegale.
El spera să revândă apoi, pentru partide de vânătoare, hibrizii din această specie, care este denumită şi „Marco Polo”, în semn de omagiu adus exploratorului veneţian care a descoperit-o în secolul al XIII-lea.
Apreciaţi pentru carnea şi coarnele lor imense în spirală, muflonii argali pot atinge o greutate de 200 de kilograme în cazul masculilor adulţi.
Crearea de animale hibride sunt atât artificiale, cât şi ilegale
„Astfel de acţiuni ce vizează crearea unor animale hibride sunt atât artificiale, cât şi ilegale”, a denunţat unul dintre procurorii de caz, Jesse Laslovich, într-un comunicat prin care a fost anunţată condamnarea la închisoare.
Acel crescător de animale, proprietarul unei ferme din statul Montana, în nord-vestul Statelor Unite, a folosit prelevarea de ADN pentru a obţine embrioni clonaţi de un laborator genetic, pe care i-a implantat în oi din turmele sale.
Procedura a dus la venirea pe lume în data de 15 mai 2017 a unui muflon argali mascul, denumit „Montana Mountain King” (MMK).
Cu ajutorul oferit de cel puţin cinci complici rămaşi neidentificaţi, Arthur Schubarth a folosit apoi spermă recoltată de la MMK pentru a insemina exemplare dintr-o altă specie de oi pentru a realiza încrucişări genetice.
Obiectivul era de a crea animale mai mari şi, aşadar, mai profitabile pentru a le vinde administratorilor unor parcuri de vânătoare, în special în Texas, în sudul Statelor Unite, unde clienţii plătesc pentru a împuşca animale captive.
Prin acţiunile sale, Arthur Schubarth „a ameninţat speciile sălbatice autohtone din Montana”, a precizat procurorul de caz în acelaşi comunicat.
Acuzatul a încălcat legile internaţionale care protejează viabilitatea şi sănătatea populaţiilor de animale în stare sălbatică, precum şi Legea Lacey, un text legislativ american care interzice comerţul cu produse naturale obţinute ilegal sau care fac obiectul unor declaraţii frauduloase.
Fermierul a pledat vinovat la două capete de acuzare care puteau să îi aducă fiecare o pedeapsă maximă de cinci ani de închisoare şi o amendă de 250.000 de dolari.
Pe lângă cele şase luni de închisoare cu executare, el a fost condamnat şi la plata a trei amenzi, a căror valoare totală este de 26.200 de dolari.
