În interiorul Capitoliului, amintirile violenţelor din 6 ianuarie 2021 – un eveniment care a şocat întreaga planetă – sunt tot mai greu de găsit după patru ani, când Congresul se pregăteşte, luni, să certifice victoria lui Donald Trump, relatează Associated Press.
Urmele de pe pereţi au fost reparate. Ferestrele şi uşile sparte de atacatori au fost înlocuite. Şi nu există nicio placă, panou sau vreun semn comemorativ de vreun fel.
Congresmenii menţionează rareori atacul, iar mulţi republicani încearcă să îl minimalizeze, preluând afirmaţiile preşedintelui ales Donald Trump potrivit căruia dezastrul din acea zi, cel mai grav atac asupra democraţiei americane de secole, este exagerat, iar protestatarii violenţi au fost, de fapt, victime.
Într-un fel, este ca şi cum insurecţia din 6 ianuarie 2021, care a zguduit fundamentele democraţiei americane, nu s-ar fi întâmplat niciodată. „A fost ştearsă”, a declarat senatorul democrat Peter Welch. „Câştigătorii scriu istoria şi Trump a câştigat. Iar versiunea sa este că a fost o adunare paşnică. Evident, este complet neadevărat”, a comentat senatorul. Dacă Trump îi va graţia pe protestatarii din 6 ianuarie 2021 care au fost condamnaţi, aşa cum a declarat că va face după preluarea mandatului la 20 ianuarie, acest lucru ar însemna „să pună un punct de exclamare la versiunea sa asupra a ceea ce s-a întâmplat”, consideră Welch.
Unii dintre cei 1.250 de inculpaţi condamnaţi după 6 ianuarie 2021 au cerut moartea preşedintelui Camerei Reprezentanţilor de atunci, democrata Nancy Pelosi, şi a lui Mike Pence, care era vicepreşedintele lui Trump, în timp ce mulţimea trecea cu violenţă peste cordoanele poliţiei şi pătrundea în clădire. Unii aveau asupra lor arme, coliere pentru legat, substanţe chimice iritante, steaguri confederate, în timp ce răscoleau Capitoliul şi îi vânau pe congresmeni. Ei au încercat să oprească certificarea victoriei democratului Joe Biden în faţa lui Trump, reluând afirmaţiile false ale actualului preşedinte republican ales potrivit cărora alegerile au fost furate.
Dar întreruperea lucrărilor Congresului a fost doar temporară. Congresul şi-a reluat lucrările în acea seară şi şi-a îndeplinit rolul constituţional.
Senatoarea reprezentând Alaska Lisa Murkowski, unul dintre cei şapte republicani din Senat care au votat pentru condamnarea lui Trump atunci când a fost pus sub acuzare după 6 ianuarie, a declarat că „a fost o perioadă foarte, foarte întunecată”. Unii congresmeni, a recunoscut ea, „doresc însă cu adevărat să lăsăm asta în urmă”.
Totuşi, unii din cu totul alte motive. Fostul senator republican Mike Braun, un aliat dedicat lui Trump, care a părăsit Congresul în acest an şi a fost ales guvernator al statului Indiana, a declarat că mulţi membri ai partidului cred că Departamentul de Justiţie „a fost instrumentalizat în mod disproporţionat împotriva” unora dintre participanţii la insurecţie. El a mai spus că mulţi legislatori care se aflau în Capitoliu pe 6 ianuarie 2021 doresc să existe o diferenţă clară între ce a fost atunci şi ce este acum. „Cred că toţi ne amintim”, a spus Braun. Dar, a adăugat el, „dacă începem să punem plăci comemorative, pare că se accentuează şi mai mult divizarea pe această temă. Şi poate că cel mai mare remediu este să continuăm să mergem înainte”, a arătat el.
PLĂCUŢA COMEMORATIVĂ VOTATĂ, DAR NICIODATĂ PUSĂ
Congresul a adoptat o lege în martie 2022 pentru a solicita „o placă onorifică care să enumere numele tuturor agenţilor din cadrul Poliţiei Capitoliului Statelor Unite, al Departamentului de Poliţie Metropolitană al Districtului Columbia şi al altor agenţii de aplicare a legii şi entităţi de protecţie federale, de stat şi locale care au răspuns la violenţele care au avut loc la Capitoliul Statelor Unite la 6 ianuarie 2021”.
Arhitectului Capitoliului i s-a ordonat să obţină placa în termen de un an şi să o amplaseze permanent pe aripa vestică a Capitoliului, unde au avut loc cele mai grave ciocniri.
Dar aproape trei ani mai târziu, nu există nicio placă. Nu este clar de ce sau cine este responsabil pentru această stare de fapt. O purtătoare de cuvânt a Arhitectului Capitoliului a adresat întrebări Sergentului de Arme al Camerei, care nu a răspuns la cererea de informaţii.
Liderul democraţilor din Senat, Chuck Schumer şi liderul republicanilor, Mitch McConnell, au semnat pentru această placă, potrivit unui consilier al liderilor Senatului familiarizat cu procesul. Liderul democraţilor din Camera Reprezentanţilor, Hakeem Jeffries, a fost, de asemenea, un susţinător al proiectului. Un purtător de cuvânt al preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, nu a răspuns unei solicitări de comentarii pe această temă.
Reprezentantul democrat Zoe Lofgren, care a condus Comitetul de Administraţie al Camerei atunci când legea a fost adoptată, i-a scris lui Johnson în luna mai pentru a-l întreba de ce placa nu a fost instalată. „Dacă există un motiv pentru întârziere, aştept cu nerăbdare orice informaţii pe care le puteţi împărtăşi în acest sens şi ce se face pentru a rezolva acest lucru”, a spus Lofgren. Nu a primit niciun răspuns.
„Nu este vorba doar de placă, deşi aceasta înseamnă ceva pentru poliţiştii care au fost acolo, ci de faptul că nimănui nu-i pasă de ei suficient de mult încât să respecte legea şi să recunoască sacrificiul pe care l-au făcut pentru noi şi pentru ţara noastră”, a comentat Lofgren.
Joe Morelle, reprezentant al New York-ului, în prezent cel mai important democrat din Comisia de Administraţie a Camerei Reprezentanţilor, a declarat că refuzul de a afişa placa face parte dintr-un efort de a „nega că 6 ianuarie s-a întâmplat şi răul pe care l-a cauzat forţelor de poliţie ale Capitoliului SUA”.
CE SPUN POLIŢIŞTII DE LA CAPITOLIU
Agentul poliţiei metropolitane Daniel Hodges, care s-a luptat cu protestatarii şi a fost filmat ţipând în timp ce aceştia îl striveau de o uşă, a declarat că este „incredibil de jignitor” faptul că placa nu a fost instalată. „Este un lucru incredibil de simplu, dar poate însemna mult pentru atât de mulţi care au luptat în acea zi pentru a apăra democraţia, pentru a apăra Congresul, vicepreşedintele şi angajaţii”, a spus el. Poliţistul regretă că 6 ianuarie a devenit o problemă politică. „Nu ar trebui să fie”, a spus el.
Hodges a declarat că se aşteaptă să lucreze în ziua învestirii preşedintelui, fiind unul dintre miile de agenţi de poliţie care vor proteja preşedintele şi oraşul pe 20 ianuarie.
Fostul sergent de poliţie al Capitoliului Aquilino Gonell, care a ieşit la pensie din cauza rănilor suferite în urma luptei cu insurgenţii în apropierea tunelului dinspre aripa de vest, a declarat că şi-a pierdut „cariera, sănătatea” şi chiar câţiva prieteni şi rude în urma atacului. El şi Hodges au fost printre puţinii membri ai forţelor de ordine care au vorbit public despre experienţa lor.
„Privind în urmă, e ca şi cum totul a fost în zadar”, a spus Gonell. „Este o trădare”, a punctat el.
Fostul poliţist şi-ar dori ca placa să se afle pe faţada de vest, astfel încât Trump să o poată vedea înainte de a păşi pe scenă, la învestire, peste câteva săptămâni. Trump „ar putea citi numele agenţilor chiar înainte de a păşi”, a spus Gonell. „Aşa că ar putea şti că acţiunile sale au avut consecinţe”, spune fostul poliţist.
SCHIMBAREA NARATIVULUI REPUBLICAN
În zilele de după asediul Capitoliului, condamnarea republicană a fost aproape universală.
„Nu contaţi pe mine”, a spus senatorul republican Lindsey Graham din Carolina de Sud, unul dintre principalii aliaţi ai lui Trump, în noaptea de 6 ianuarie. Liderul republican de atunci din Camera Reprezentanţilor, Kevin McCarthy din California, a declarat o săptămână mai târziu că Trump „poartă responsabilitatea” pentru atac.
Dar McCarthy şi-a schimbat curând poziţia, deplasându-se în câteva săptămâni în Florida pentru a se întâlni cu Trump. A fost o decizie fatală, care a dat startul întoarcerii lente a lui Trump la putere. Când Trump s-a întors la Capitoliu anul trecut, în timpul campaniei sale, congresmenii republicani nu numai că s-au întâlnit cu el, dar l-au şi ovaţionat.
În acest timp, atitudinea republicanilor faţă de atacul din 6 ianuarie s-a schimbat. Congresmenii republicani au condamnat activitatea comisiei conduse de democraţi care a investigat insurecţia şi au contestat vehement concluziile acesteia. Unii republicani s-au făcut ecoul cuvintelor lui Trump, potrivit cărora protestatarii încarceraţi sunt „ostatici” care ar putea fi demni de graţiere.
Cu toate acestea, problema s-ar putea dovedi a fi una delicată pentru Trump, care a promis graţieri „în prima zi”. Nu este clar câte persoane intenţionează să graţieze sau dacă vor fi incluşi cei mai violenţi infractori. „Dacă au atacat fizic ofiţeri de poliţie, nu cred că merită să fie graţiaţi”, a declarat senatorul republican Markwayne Mullin, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Trump, într-un interviu pentru CNN. „Cred că ar trebui să-şi ispăşească pedeapsa”, a adăugat el.
Senatoarea democrată Catherine Cortez Masto crede că există suficiente consecinţe ale atacului, chiar şi în lipsa unei plăcuţe onorifice atârnate pe un perete – cum ar fi securitatea sporită la certificarea din acest an şi invitaţia lui Biden către Trump de a veni în Biroul Oval după alegeri, o întoarcere la tranziţia paşnică a puterii. „Nu credeţi că oamenii se gândeau în mintea lor că a fost diferit de 6 ianuarie?”, a spus ea. „Aşa că se joacă, este important”, a subliniat Cortez Masto.
În plus, Congresul a actualizat legea referitoare la numărarea voturilor, care reglementează certificarea alegerilor prezidenţiale, pentru a face mai dificil pentru membrii Congresului contestarea rezultatelor.
Cu toate acestea, cu Trump din nou la putere şi mulţi republicani care susţin versiunea sa asupra evenimentelor, democraţii au declarat că se tem că o poveste falsă despre 6 ianuarie va câştiga şi mai multă teren. „Dacă nu vreţi să vă amintiţi istoria, atunci şansele ca ea să se repete sunt mult mai mari”, a avertizat reprezentantul democrat Jim McGovern. „Ar trebui să existe un moment de reculegere sau o comemorare. Cu siguranţă, ar trebui să existe o placă”, a spus el.
În zilele de după insurecţie, reprezentantul democrat Jim Himes a spus că, în opinia sa, ar trebui păstrată o fereastră spartă ca amintire. Dar ferestrele au fost înlocuite, consolidate şi curăţate. Rămân puţine dovezi ale pagubelor mari, de milioane de dolari, pe care răsculaţii le-au provocat clădirii. Este „dureros” să vezi încercările de a rescrie ceea ce s-a întâmplat, a comentat Himes, deşi el nu crede că 6 ianuarie 2021 va fi uitat. „Am încredere în istorie”, a conchis Himes.
