Potrivit Futurism, studiul se bazează pe experimente realizate pe șoareci, în care cercetătorii au monitorizat activitatea hipocampului – o zonă a creierului esențială pentru memoria spațială. Animalele au fost supuse unui mediu stabil și controlat, cu mirosuri, sunete și imagini repetitive, în timp ce navigau într-un labirint virtual.
Chiar și în absența unor schimbări externe, oamenii de știință au observat modificări treptate în tiparele neuronale, fenomen cunoscut sub denumirea de drift reprezentativ. Concluzia: amintirile nu sunt codificate într-un set fix de neuroni, ci sunt reinterpretate și relocate în mod constant, pe măsură ce experiențele se acumulează.
Acest proces ar putea explica de ce, în situații aparent familiare – cum ar fi vizite repetate într-un loc cunoscut – apar senzații diferite sau detalii noi. Studiul sugerează că doar stimulii cu relevanță comportamentală reușesc să influențeze reconfigurarea memoriei, iar aceste observații pot avea implicații semnificative în cercetarea bolilor neurodegenerative, precum Alzheimer.
Deși experimentele au fost realizate pe șoareci, fenomene similare au fost observate și la alte specii, inclusiv la oameni, subliniind potențialul extins al acestei descoperiri. Pe termen lung, rezultatele pot contribui la dezvoltarea unor noi strategii terapeutice pentru afecțiuni legate de memorie. Mai mult, deschid o nouă direcție de cercetare: în loc să fie pierdute definitiv, amintirile ar putea fi doar… mutate, ceea ce nu poate decât să ne bucure.
