După ce preşedintele american Donald Trump a ordonat distrugerea unor instalaţii nucleare iraniene, tensiunile din Orientul Mijlociu au atins un nou punct critic. Cu infrastructura nucleară atacată şi cu aliaţii săi în stare de alertă, regimul de la Teheran se confruntă cu o decizie fundamentală: să contraatace sau să negocieze, relatează CNN.
Într-o regiune deja instabilă, atacul american a adus Iranul în faţa unor opţiuni periculoase. Orice decizie va avea consecinţe profunde nu doar pentru conducerea de la Teheran, ci şi pentru echilibrul geopolitic mondial.
Opţiunea 1: Diplomaţia ca strategie de supravieţuire
Unii analişti sugerează că Iranul ar putea alege o cale diplomatică. Fostul şef al serviciilor de informaţii militare israeliene, Amos Yadlin, a declarat pentru CNN că regimul ar putea anunţa revenirea la negocieri şi o oprire a îmbogăţirii uraniului, pentru a evita un colaps total.
”Este un stimulent uriaş să încheie războiul şi să salveze regimul,” a afirmat Yadlin. Tot el avertizează că Iranul ar putea părăsi Tratatul de Neproliferare Nucleară, dar subliniază că, în realitate, capacităţile Teheranului de a produce o bombă nu există ”în următorul an sau doi”.
Problema e că, în Iran, vocea diplomaţiei e adesea înecată de ultraconservatori. Ar putea hardlinerii de la Teheran să accepte o soluţie paşnică după ce solul iranian a fost bombardat de forţe americane?
Opţiunea 2: Contraatacul – focul care poate cuprinde întreaga regiune
Cealaltă cale este războiul. Iranul a declarat în repetate rânduri că dacă SUA se implică direct în atacuri, va răspunde. Nu e doar o ameninţare retorică. Forţele americane din Irak, Siria, Qatar sau Bahrain sunt ţinte directe. Iar interesele economice ale SUA în regiune sunt ample.
Unul dintre cele mai periculoase scenarii este închiderea Strâmtorii Ormuz – principala rută globală pentru exportul de petrol. Analiştii spun că dacă Iranul blochează această cale, piaţa energetică mondială va fi lovită în plin: preţuri uriaşe, inflaţie globală, o posibilă prăbuşire a agendei economice a lui Trump.
”Acesta ar fi momentul în care Iranul ar crea un şoc global,” a spus analistul Mohammad Ali Shabani. Iar presa iraniană apropiată de Ayatollah Khamenei deja cere acest lucru.
”După atacul asupra instalaţiei Fordow, e rândul nostru,” a scris Hossein Shariatmadari, redactorul-şef al ziarului Kayhan şi confident al liderului suprem.
Fără ieşire uşoară: Khamenei trebuie să aleagă între umilinţă şi haos
Analistul CNN Aaron David Miller crede că liderul suprem, Ayatollahul Khamenei, nu poate rămâne pasiv. La 86 de ani, cu o generaţie nouă care aşteaptă transferul de putere, orice slăbiciune poate însemna sfârşitul regimului.
”Este aproape imposibil de imaginat că acest lider, al cărui scop este să păstreze revoluţia vie şi să o transmită mai departe, nu va face nimic. Va reacţiona. Întrebarea este când şi cum.”
Iranul nu mai are luxul ambiguităţii. Fie se întoarce la masa negocierilor şi acceptă să-şi reducă ambiţiile nucleare, fie deschide un nou capitol de foc şi sânge în Orientul Mijlociu, cu consecinţe care pot depăşi graniţele regiunii. Iar lumea întreagă stă cu respiraţia tăiată.
