Pieţele petrolului sunt prea relaxate, având în vedere riscul unor întreruperi majore ale aprovizionării în Orientul Mijlociu, au declarat joi analiştii, pentru CNBC, dând un avertisment că preţurile ţiţeiului ar putea creşte la peste 200 de dolari pe baril.
Avertismentele vin pe fondul speculaţiilor că Israelul ar putea intenţiona să lanseze un atac de represalii asupra Iranului, care să vizeze infrastructura petrolieră a ţării – o perspectivă care ar aduce probabil o trezire brutală la realitate pentru participanţii de pe piaţa energetică.
Iranul, care este membru al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), este un jucător important pe piaţa mondială a petrolului.
Se estimează că până la 4% din aprovizionarea lumii cu petrol ar putea fi în pericol dacă infrastructura petrolieră a Iranului devine o ţintă pentru Israel.
Vorbind joi la CNBC, Bjarne Schieldrop, analist-şef pentru mărfuri la banca suedeză SEB, a declarat că escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu ar putea avea consecinţe dramatice pentru piaţă.
”Dacă… scoateţi cu adevărat din funcţiune instalaţiile petroliere din Iran, reduceţi exporturile cu 2 milioane de barili, atunci următoarea întrebare de pe piaţă va fi ce se va întâmpla acum în strâmtoarea Hormuz? Asta, desigur, ar adăuga o primă de risc semnificativă pentru petrol”, a spus Schieldrop.
Întrebat în ce măsură preţurile petrolului ar putea creşte într-un astfel de scenariu, Schieldrop a răspuns: ”Dacă scoţi din funcţiune instalaţii în Iran, ajungi cu uşurinţă la peste 200 de dolari”.
Situată între Iran şi Oman, strâmtoarea Ormuz este o cale navigabilă îngustă, dar importantă din punct de vedere strategic, care leagă producătorii de ţiţei din Orientul Mijlociu cu pieţele cheie din întreaga lume.
Preţurile petrolului au urcat cu peste 4% de la începutul săptămânii, deoarece traderii au monitorizat îndeaproape riscurile geopolitice ridicate din Orientul Mijlociu.
Contractele futures pentru ţiţeiul Brent, de referinţă la nivel internaţional, cu expirare în decembrie, s-au tranzacţionat joi în urcare cu aproape 2%, la 75,32 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate s-au situat la 71,60 dolari, în creţtere cu peste 2,1%.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis marţi să răspundă cu forţă la atacul Iranului cu rachete balistice, insistând că Teheranul ”va plăti” pentru ceea ce a descris ca fiind ”o mare greşeală”.
Comentariile sale au venit la scurt timp după ce Iranul a lansat peste 180 de rachete balistice asupra Israelului.
Vorbind în timpul unei vizite în Qatar joi, preşedintele iranian Masoud Pezeshkian a spus că ţara sa ”nu este în căutarea războiului cu Israelul”. El a avertizat, totuşi, cu privire la un răspuns puternic din partea Teheranului la orice alte acţiuni israeliene.
Totul depinde de modul în care conflictul escaladează în continuare şi cred că este de la sine înţeles că Israelul va riposta după ultimul atac iranian – şi se va întâmpla în aproximativ cinci zile, probabil, înainte de aniversarea unui an de la atacurile Hamas din 7 octombrie”, a spus Schieldrop de la SEB.
”Va fi… un atac slab, aşa cum am văzut în aprilie şi apoi totul se va linişti? Sau va fi un atac mai violent asupra instalaţiilor militare, eventual instalaţii nucleare şi instalaţii petroliere ar fi, de asemenea, pe masă. Acesta este ceea ce tulbură piaţa în acest moment”, a adăugat el.
Lipsă de reacţie a pieţei energetice?
Analiştii din domeniul energiei au avertizat cu privire la un sentiment predominant de stagnare pe piaţă, chiar dacă tensiunile aprinse din Orientul Mijlociu ameninţă să atingă un nou punct de fierbere.
”Cred că, din punct de vedere al pieţei petrolului, piaţa este atât de relaxată în acest moment”, a declarat Amrita Sen, fondator şi director de cercetare la Energy Aspects, pentru CNBC, joi.
