Preţul gazelor tranzacţionate pe piaţa spot din România a depăşit, în ultimii cinci ani, nivelul pieţei europene în aproximativ jumătate din timp, arată o analiză a Asociaţiei Energia Inteligentă. Analizând evoluţiile de preţ pentru piaţa SPOT din România (BRM) şi cea din Olanda (TTF – cea mai reprezentativă piaţă a gazelor din Europa), asociaţia arată că funcţionarea pieţei de gaze din România şi utilizarea cotaţiilor BRM a determinat o economie a României de 215 milioane de euro în ultimii 5 ani, faţă de situaţia în care actorii din România s-ar fi raportatat la indicatorii TTF Olanda. Potrivit asociaţiei, piaţa liberalizată a gazelor naturale este singura care poate răspunde la multiplele provocări actuale, inclusiv transparenţa preţurilor şi concurenţa între diferite surse de energie.
”Analizând evoluţia preţului gazelor naturale stabilit pe bursa de gaze din România şi pe cea mai reprezentativă piaţă din Europa (TTF Olanda), se poate observa că deşi au existat nenumărate intervenţii în piaţa de gaze naturale din România, aceasta a funcţionat şi a asigurat siguranţa continuităţii livrării gazelor naturale la consumatorul final. Există numeroase voci care arată că în «România nu are cum să existe o piaţă de gaze deoarece sunt doar 7 producători de gaze», dar cea mai concludentă dovadă a funcţionării pieţei de gaze este continuitatea livrării gazelor la consumatori atunci când cererea a fost mai mare decât sursele de gaze”, arată analiza.
Piaţa a determinat acoperirea cererii prin achiziţia de gaze cu o zi înainte sau în timpul zilei în care cererea a fost mai mare decât sursele.
Potrivit lui Dumitru Chisăliţă, preşedinte AEI, este necesar ”să ieşim din retorica vremurilor trecute în care România era o «insulă» energetică izolată şi care îşi rezolva problemele energetice prin restricţionarea consumului (programul frig şi întuneric) şi să înţelegem că astăzi suntem interconectaţi fizic şi comercial, adică suntem în situaţia de a avea gaze şi energie în mod continuu şi atunci când cererea este mult mai mare decât sursele noastre. Pieţele de gaze naturale sunt globale, gazele trecând peste graniţe între producători şi consumatori din întreaga lume. Europa are noroc că, odată cu ascensiunea internaţională a Bursei de gaze TTF Olanda, producătorii globali de gaze acceptă preţul european onshore al gazului în euro ca preţ de referinţă credibil. Această piaţă strategică joacă un rol crucial în aprovizionarea cu gaz în Europa, inclusiv în România, şi în asigurarea alocării eficiente a aprovizionării cu gaze”.
Analizând evoluţiile de preţ pentru piaţa SPOT din România (BRM) şi cea din Olanda (TTF – cea mai reprezentativă piaţă a gazelor din Europa) acesta observă corelarea preţurilor între cele două pieţe, aspect normal având în vedere că există o piaţă unică europeană a gazelor din care face parte şi România.
El afirmă că au existat momente în care preţul SPOT al gazelor din România a fost mai mic decât preţul gazelor din Europa şi viceversa, aspect datorat diferenţei dintre cerere şi ofertă la un moment dat, dar mai ales ca urmare a influenţării pieţei gazelor din România.
”Funcţionarea pieţei româneşti se evidenţiază chiar şi la momentul manipulării pieţei de gaze, cu evoluţiile aferente ale preţului. Analizând diferenţa stabilită între preţul gazelor SPOT din România şi Europa de Vest putem observa că funcţionarea pieţei de gaze din România şi utilizarea cotaţiilor BRM a determinat o economie a României de 215 milioane de euro în ultimii 5 ani, faţă de situaţia în care actorii din România s-ar fi raportatat la indicatorii TTF Olanda”, adaugă el.
Acesta consideră că o piaţă a gazelor lichidă, interconectată şi funcţională eficient, cu formarea corectă şi transparentă a preţurilor pentru energiile concurente din diverse surse interne şi globale, soluţii inteligente pe partea cererii şi un cadru legislativ stabil vor asigura gaze consumatorilor în mod continuu şi la preţuri corecte.
”S-a dovedit că un plafon de preţ nu scade preţul de piaţă globală al energiei (UE a plafonat preţul în perioada 2022 – 2025), dar poate crea presiune în creşterea preţurilor şi o volatilitate crescută a preţurilor în Europa. România a plafonat preţul la gaze şi nu avem preţuri mai mici la gaze decât în urmă cu 4 ani. Implementarea unui plafon artificial de preţ în Europa, după modelul românesc, nu ar aborda modificările în evaluările globale ale gazelor, determinate de evoluţia dinamicii cererii şi ofertei. În schimb, ar dăuna probabil încrederii în TTF şi ar determina comunitatea mondială a gazelor să se orienteze către alte preţuri de referinţă nereglementate şi, prin urmare, mai reprezentative, care sunt situate în principal în afara UE”, spune Chisăliţă.
Dacă preţul gazului este plafonat artificial sub valoarea de piaţă, Europa nu mai oferă un preţ competitiv pentru a atrage transporturi de GNL, ceea ce ar periclita aprovizionarea pe termen scurt.
”GNL a fost redirecţionat către Europa atunci când a fost nevoie, dar această tendinţă ar putea dispărea la un preţ plafonat. Mai mult, impunerea unui plafon de preţ ar putea pune în pericol aprovizionarea pe termen lung, deoarece ar submina credibilitatea Europei ca client serios pe piaţa globală de gaze. Controalele artificiale ale preţurilor ar face din Europa un partener mai puţin atractiv şi de încredere pentru furnizori, care ar putea prefera pieţele în care pot vinde gaz la preţuri competitive, determinate de piaţă”, declară acesta.
Conform Rystad Energy Research and Analysis începând cu 5 februarie 2025, Europa a contractat doar 26% din necesarul de aprovizionare cu GNL până în 2040 (având în vedere perspectivele cererii de gaze naturale Fit for Fifty): 31 de contracte GNL în valoare de 649 miliarde mc, ceea ce este în contrast puternic cu 117 contracte GNL încheiate de Asia în valoare de 1,351 miliarde mc. În plus, preţurile artificiale ar putea avea un impact asupra investiţiilor pe termen lung în noua infrastructură necesară pentru extragerea şi transportul energiei, relevă analiza.
”Piaţa liberalizată a gazelor naturale este singura care poate răspunde la multiplele provocări actuale, inclusiv transparenţa preţurilor şi concurenţa între diferite surse de energie. Sistemul interconectat şi funcţional la nivel global, cu acces la surse multiple, precum gazele din diferite regiuni sau LNG, asigură siguranţa aprovizionării cu gaze, doar la existenţa unui Preţ Corect. Plafonarea preţului înseamnă deschiderea drumului către creşterea riscului în aprovizionarea cu gaze. Liberalizarea trebuie să fie, însă, însoţită de soluţii inteligente pe partea cererii, cum ar fi eficienţa energetică, şi de politică care să protejeze consumatorii vulnerabili, pentru a evita fluctuaţiile mari ale preţurilor care pot afecta economiile gospodăriilor sau ale companiei”, mai arată analiza.
