Specialişti în schimbări climatice avertizează că fenomenele extreme precum inundaţiile catastrofale din Spania, cu sute de morţi şi dispăruţi, vor fi tot mai intense şi tot mai frecvente, în contextul schimbărilor climatice provocate, printre altele, de gazele cu efect de seră.
De la căldură sufocantă şi secetă extremă până la inundaţii catastrofale provocate de cantităţi uriaşe de apă căzute într-un timp foarte scurt, pe zone restrânse, sunt efectele unor fenomene despre care experţii în schimbări climatice au avertizat cu decenii în urmă.
Zecile de mii de decese înregistrate în ultimii ani fie din cauza căldurii extreme, fie a puhoaielor revărsate cu o forţă nemaiîntâlnită sunt dovada clară a faptului că autorităţile de la nivel global, european sau naţional nu au luat în serios aceste avertismente. Din păcate, omenirea a ajuns într-un punct critic în privinţa unor fenomene meteorologice extrem de periculoase, după cum o spun majoritatea specialiştilor.
Cu două săptămâni înaintea COP29 (Conferinţa Părţilor), de la Baku, Azerbaijan, ONU a tras un nou semnal de alarmă că angajamentele climatice actuale ale ţărilor nu sunt deloc pe drumul bun în ceea ce priveşte stoparea încălzirii globale la nivelul de 1,5°C faţă de perioada preindustrială, pentru a putea fi evitate „consecinţele catastrofale”, după cum a relatat AFP.
„Nu mai este timp pentru vorbe în vânt”
Potrivit ONU, planurile şi politicile actuale ale ţărilor vor duce la creşterea temperaturii cu 2,6 până la 3,1 grade Celsius în acest secol, cu şanse zero de a limita creşterea temperaturii la ţinta fixată iniţial de 1,5 grade C, convenită la Paris în 2015.
Raportul ONU avertizează că actualele promisiuni de reducere a emisiilor de dioxid de carbon făcute de ţări pentru 2030 nu sunt îndeplinite şi, chiar dacă ar fi, creşterea temperaturii ar fi limitată doar la o valoare încă dezastruoasă de 2,6 grade C până la 2,8 grade C. „Nu mai este timp pentru „vorbe în vânt”, se arată în raport, care îndeamnă naţiunile să acţioneze la summitul Cop29 din noiembrie.
Astfel criza climatică globală a atins un punct critic, evidenţiat de datele din 2023, care arată o creştere a temperaturii medii globale cu 1,48°C faţă de perioada preindustrială. România resimte din plin aceste schimbări prin intensificarea valurilor de căldură şi prin creşterea suprafeţelor afectate de seceta extremă, se arată într-un raport făcut public de InfoClima.
„Intensitatea furtunilor şi ciclonilor depăşeşte cu mult ce ar fi obişnuit”
Roxana Bojariu, coordonatorul Secţiei de Climatologie de la Administraţia Naţională de Meteorologie, pune actuala situaţie din Spania, cu precipitaţii foarte abundente, iar la cealaltă extremă seceta puternică din estul României, pe seama încălzirii globale, fără niciun dubiu.
„Încălzirea globală determină răspunsuri locale de acest tip, dar care ţin şi de factori precum urbanizarea, relieful, modul de autogospodărire locală. Desigur, nu este obişnuită această intensitate (referitor la inundaţiile care au lovit Spania – n. red.). Chiar dacă anotimpul este al furtunilor, al ciclonilor mediteraneeni, intensitatea clar depăşeşte cu mult ceea ce ar fi obişnuit”, a explicat Bojariu într-o intervenţie la Digi.
Climatologul a menţionat că nu doar în acea zonă se întâmplă astfel de lucruri, ci peste tot în lume creşte intensitatea unor fenomene extreme, precum ciclonii mediteraneeni, dar se întâmplă şi în cazul ciclonilor tropicali. „Uraganele sunt mult mai intense şi provoacă, evident, pagube mult mai mari”, este concluzia Roxanei Bojariu.
„Vreme extremă”
Alex Trandafir, masterand în Ştiinţa şi Managementul Schimbărilor Climatice al Universităţii Loughborough, din Regatul Unit al Marii Britanii, spune că, potrivit majorităţii studiilor făcute în ultima perioadă, aceste fluctuaţii climatice se vor accentua.
„În timp ce în unele zone precipitaţiile vor scădea semnificativ, ducând la secete extreme, în alte zone acestea vor creşte semnificativ, ducând la inundaţii dezastruoase. Şi, din păcate, sunt multe zone unde nu există un trend anual de creştere/scădere şi unde practic ne putem aştepta la un mixt. Vreme extremă”, spune Alex Trandafir.
Specialistul adaugă că, pe lângă schimbările climatice şi încălzirea globală, avem de-a face şi cu El Nino, un fenomen care presupune încălzirea puternică a apelor de suprafaţă din Oceanul Pacific de Est, în zonele tropicale.
Fenomenul este cauzat de El Nino Southern Oscillation (ENSO), o oscilaţie atmosferică periodică, dar iregulară, ce implică variaţii ale presiunii atmosferice, ale vânturilor şi implicit ale temperaturii apelor. Iar impactul poate fi devastator. „Din păcate, nu există prea multe studii la nivel de România, dar la nivel global are un impact masiv asupra vremii. În timp ce în anumite zone din America de Sud acest fenomen cauzează precipitaţii abundente şi inundaţii severe, în alte zone ale lumii se întâmplă opusul: secete extreme”.
El Niño versus La Niña
Deşi experţii avertizează că principalul factor determinant este reprezentat de schimbările climatice provocate de om, există trei modele de prognoză care conduc la aceeaşi concluzie: fenomenul meteorologic El Niño a contribuit la creşterea temperaturilor din ultimul an. Mai precis, prognoza meteo pentru vara anului 2024 indică un model de vară dinamic, influenţat de tranziţia de la ciclul cald El Niño la un ciclu rece, La Niña.
Trei sisteme de prognoză pe termen lung arată acelaşi lucru: temperaturi peste media normală determinate de acest model dinamic din atmosferă. Meteorologi europeni şi americani au estimat că mai multe valuri de presiune şi anomalii s-au extins din America de Nord până în Europa, ceea ce a provocat temperaturi extrem de ridicate în centrul şi sudul Europei în această vară.
„La fel ca în timpul iernii, observăm din nou impactul atmosferic al anomaliei ENSO. Aceasta este o zonă a Oceanului Pacific care trece de la o fază caldă la una rece, la suprafaţa şi în adâncurile oceanului. În emisfera nordică, lunile următoare vor fi o perioadă de tranziţie între El Niño (faza caldă) şi La Niña (faza rece), care îşi vor lăsa amprenta asupra atmosferei şi a modelelor meteorologice”, potrivit severe-weather.eu.
„Efecte grave şi ireversibile, dar nu neapărat resimţite în acest deceniu”
Într-un interviu acordat cotidianului „Adevărul” cu mai mult timp în urmă, Cristian Proistosescu, cu doctorat la Harvard şi expert de top mondial în încălzirea globală, avertiza că dacă emisiile vor continua să crească în acelaşi ritm pentru următorul deceniu, efectele cestui fenomen vor fi „grave şi ireversibile, dar nu vor fi neapărat resimţite în acest deceniu”.
„Efectele încălzirii globale sunt graduale. Cu cât încălzim mai mult, cu atât vom suferi mai mult. Dacă emisiile vor continua să crească în acelaşi ritm pentru următorul deceniu, efectele vor fi grave şi ireversibile, dar nu vor fi neapărat resimţite în acest deceniu. Această întârziere între cauză şi efect stă la baza paraliziei politice: Nimeni nu vrea să piardă bani acum, pentru a evita costuri care vor fi plătite peste câteva zeci de ani”, spunea specialistul.
Acesta menţiona că cele mai afectate zone de pe glob de încălzirea globală ar fi cele de coastă, din cauza creşterii nivelului mării, şi zonele temperat-aride care se vor aridiza complet şi nu vor mai putea susţine agricultura.
„Este posibil ca sudul României să se încadreze în această categorie. Totuşi, cele mai afectate vor fi zonele care din motive socio-economice sau politice nu vor reuşi să se adapteze”, a mai spus specialistul, avertizând că dacă emisiile de CO2 din atmosferă s-ar dubla, planeta ar fi grav afectată, cu pierderi de vieţi omeneşti, pierderi economice şi crize geo-politice.
Inundaţiile din Spania, cel mai grav bilanţ al ultimelor decenii
Cel puţin 95 de persoane au murit în cele mai grave inundaţii care au lovit Spania în ultimele trei decenii, după ce ploile torenţiale s-au abătut asupra regiunii Valencia, din est, au măturat poduri şi clădiri, au anunţat miercuri autorităţile locale, relatează Reuters şi AFP.
Meteorologii au declarat că în unele părţi din Valencia au căzut marţi în opt ore precipitaţii cât într-un an, provocând caramboluri pe autostrăzi şi lăsând sub apă terenurile agricole dintr-o regiune care produce două treimi din citricele cultivate în Spania, unul dintre principalii exportatori mondiali. Imaginile filmate de serviciile de urgenţă dintr-un elicopter au arătat poduri prăbuşite şi maşini şi camioane stivuite unele peste altele pe autostrăzi printre câmpuri inundate în afara oraşului Valencia.
Locuitorii din zonele cele mai afectate au povestit că au văzut oameni care se urcau disperaţi pe plafoanele maşinilor în timp ce un val de apă noroioasă se revărsa pe străzi, dezrădăcinând copaci şi smulgând bucăţi de zidărie din clădiri. Trenurile spre oraşele Madrid şi Barcelona au fost anulate din cauza inundaţiilor, iar şcolile şi alte servicii esenţiale au fost suspendate în zonele cele mai afectate. În unele zone din Valencia, cum ar fi oraşele Turis, Chiva sau Bunol, s-au înregistrat precipitaţii de peste 400 de litri pe metru pătrat, ceea ce a determinat agenţia meteorologică AEMET să declare marţi cod roşu.
