Expert Forum şi Centrul pentru Democraţie şi Bună Guvernare au analizat parcursul electoral al candidaţilor la alegerile parlamentare din decembrie, datele arătând că majoritatea covârşitoare a listelor de partid sunt constituite din candidaţi la primul scrutin parlamentar. În plus, defalcarea candidaturilor în funcţie de parcursul electoral relevă prevalenţa candidaţilor „seniori” din partide (22.04%), dar şi a traseiştilor (6.39%). AUR, SOS, USR au cele mai mari procente de candidaţi noi, comparat cu partidele tradiţionale.
Cercetarea se referă la alegerile parlamentare din perioada 2016-2024 şi la partidele cu cele mai mari şanse de a intra în Parlament (AUR, PNL, PSD, SOS, UDMR, USR).
”Analiza datelor începând cu anul 2008 a arătat că nu există o diferenţă semnificativă şi relevantă faţă de rezultatele expuse în acest raport, aşadar ne vom limita la datele din perioada menţionată anterior. Din motive care ţin de cantitatea de date ce trebuie analizată, nu am realizat o comparaţie cu bazele de date de candidaţi la alte funcţii. Deşi suntem conştienţi de faptul că ar fi fost un indicator important, este imposibil să ne asigurăm că putem compara aceste informaţii pornind doar de la numele candidatului. La fiecare dintre alegerile locale din ultimii ani s-au înscris peste 200 de mii de candidaţi, iar în 2020 au fost peste 250 de mii”, arată Expert Forum şi Centrul pentru Democraţie şi Bună Guvernare.
Candidat nou, în sensul acestei analize, este acel candidat care nu a participat la alegerile parlamentare după 2016.
Candidaţii care au participat înainte de 2016 nu sunt incluşi în această analiză. Este posibil să fi participat la alte alegeri.
Distribuţia candidaţilor în funcţie de scrutin.
Numărul de candidaţi la primul scrutin parlamentar pentru partidele analizate şi după 2016 este considerabil (71%).
Potrivit cercetării, această categorie este urmată de categoria candidaţilor la a doua (14.50 + 4.85 = 19.35%) şi la a treia (9.32%) candidatură. ”O primă concluzie ar fi că majoritatea covârşitoare a listelor de partid sunt constituite din candidaţi la primul scrutin parlamentar (ţinând cont de dificultăţile metodologice descrise) – 71% pentru partidele analizate.
În realitate însă, o parte dintre candidaţii noi la parlamentare au mai candidat la funcţii locale în trecut. Putem vedea că a existat o migraţie şi în aceste cazuri, unde candidaţii au avut experienţe trecute la locale, cel mai vizibil caz fiind probabil SOS România, care a adunat persoane de la o varietate de partide, majoritatea cu discurs suveranist şi populist”, arată cercetarea.
Distribuţia candidaţilor în funcţie de parcursul electoral O defalcare a candidaturilor în funcţie de parcursul electoral relevă prevalenţa candidaţilor „seniori” din partide (22.04%), dar şi a traseiştilor (6.39%).
”La nivelul listelor de partid, partidele mai noi (AUR, SOS, USR) au cele mai mari procente de candidaţi noi, comparat cu partidele tradiţionale (PNL, PSD, UDMR). Însă, partidele noi prezintă şi o variaţie ridicată în ceea ce priveşte procentul traseiştilor (AUR şi SOS la 11% din liste vs USR la 1.36%)”, precizează comunicatul.
Distribuţia candidaţilor traseişti în funcţie de partid
”În medie, cei mai mulţi candidaţi traseişti vin din partide ce nu au reuşit să treacă pragul la alegerile anterioare, precum PMP, ALDE sau PRO. Însă, putem observa un grad relativ ridicat de traseism venind şi dinspre PNL, un partid tradiţional. De exemplu, 1.61% din candidaţii AUR provin din PNL. La rândul său, AUR a cedat mulţi candidaţi spre SOS, ale cărui liste sunt compuse din 2.36% foşti candidaţi AUR. Partidul cel mai puţin „traseist” este UDMR, de unde nimeni nu dezertează şi extrem de puţini vin din alte partide”, arată analiza.
Poziţia medie a candidaţilor în funcţie de parcursul electoral Potrivit cercetării, candidaţii noi par să fie cei mai dezavantajaţi. În medie, aceştia au cele mai mici şanse să fie aleşi, luând în considerare că se află cel mai aproape de finalul listelor. În afară de USR, toate celelalte partide prioritizează eligibilitatea traseiştilor în defavoarea candidaţilor noi.
”Din aceste rezultate, putem deduce că partidele preferă experienţa de a fi candidat şi capitalul electoral asociat acesteia mai mult decât noutatea candidaţilor. Însă, între un candidat loial şi unul traseist, loialitatea primează clar în rândul tuturor partidelor”, precizează cele două institute, Expert Forum şi Centrul pentru Democraţie şi Bună Guvernare.
Traseismul geografic
Analiza arată că traseismul geografic este un fenomen semnificativ, dar nu majoritar.
”Din candidaţii la al doilea sau al treilea scrutin parlamentar, 19.89% şi-au schimbat circumscripţia cel puţin o dată. Situaţia defalcată pe liste de partid relevă faptul că traseismul geografic este o practică populară la UDMR, unde 52.61% din candidaţii la al doilea sau al treilea scrutin parlamentar şi-au modificat şi circumscripţia cel puţin o dată. Raportat la listele din 2020, cei mai mulţi candidaţi din alte circumscripţii se află în Vaslui, Buzău şi Constanţa. Invers, circumscripţiile de unde s-a plecat cel mai mult în ultimii ani sunt Ialomiţa, Tulcea şi Argeş”, se arată în analiză.
Distribuţia candidaţilor noi în funcţie de cameră şi circumscripţie Procentul de candidaţi noi este mai mare la Camera Deputaţilor decât la Senat în cazul tuturor partidelor. Acest lucru se datorează cel mai probabil numărului redus de senatori, ceea ce face ca lista pentru această cameră să fie mai scurtă.
În ceea ce priveşte distribuţia candidaturilor noi în funcţie de circumscripţie, există diferenţe semnificative de la un partid/judeţ la altul. ”La AUR, în Ialomiţa şi Giurgiu, toţi candidaţii la parlamentare sunt noi. În Dâmboviţa, Satu Mare, Bistriţa Năsăud sau Ilfov, procentul este mai mare de 90%. La extrema cealaltă se numără Covasna, Brăila şi Tulcea.
Datele arată însă că o parte dintre candidaţii din aceste judeţe au candidat în trecut pentru alte poziţii, din partea altor partide. La Ialomiţa, din cel puţin 2 persoane din 10 au mai candidat de la alte partide. De exemplu, Radu Paroş Mihăiţă a candidat în 2008 la locale ca independent, în 2016 la locale din partea PMP, în 2008 la parlamentare din partea PNL, iar în 2012 din partea PER la locale şi parlamentare.
Un alt candidat, George Balea a candidat la locale în 2020 din partea PER şi în 2016 la locale din partea PSRO. La Giurgiu, din 8 candidaţi doar unul pare a fi fost candidat la parlamentare şi europarlamentare în trecut – Gheorghe Piperea”, arată cercetarea făcută de Expert Forum şi Centrul pentru Democraţie şi Bună Guvernare.
La PSD cea mai vizibilă schimbare de candidaţi s-a înregistrat în judeţele Satu Mare, Bihor şi Bistriţa Năsăud (82%). Dimpotrivă, în Vâlcea procentul de nume noi este de 42%, iar în Covasna de 40%.
În Bucureşti aproape jumătate din candidaţi sunt noi. La Satu Mare, patru dintre candidaţi au mai candidat în trecut la locale din partea Pro România şi PSD. La Bihor 9 din 18 propunerile de pe lista partidului au mai candidat în trecut la alegerile locale, chiar începând cu 2008 – din nou, în mare parte din partea PSD. La Bistriţa Năsăud 6 din 11 candidaţi au mai candidat în trecut la poziţii din administraţia locală din partea PSD sau ALDE. La UDMR cele mai multe nume noi sunt în Ilfov (toţi candidaţii), 90% în Ialomiţa, 91% în Gorj.
Cei mai puţini candidaţi noi, procentual, sunt în Hunedoara 15%, Sibiu 23%, Harghita 18% sau Sibiu 25%.
În Bucureşti 63% din candidaţi sunt noi. În Ilfov, doi dintre candidaţi au mai participat la parlamentare înainte de 2016 – Kozma Andrei în 2008 şi 2012 şi Somodi Zoltan în 2008. La USR în Teleorman, Buzău şi Vrancea toţi candidaţii sunt noi, iar în Bistriţa Năsăud şi Satu Mare 91% dintre aceştia nu au mai candidat la parlamentare după 2016. Harghita e judeţul cu cea mai mică rată de noutate, doar jumătate din candidaţi sunt noi. La Bucureşti procentul este de 61%.
În Teleorman, ambele persoane de pe liste (USR are câte o listă cu un candidat) au mai candidat la alegerile locale din 2020 din partea USRPLUS. În Buzău cel puţin trei candidaţi au mai participat la alegerile locale în trecut.
La Vrancea 3 din 7 candidaţi au mai participat la alegerile locale din partea partidului, în trecut. La PNL cele mai multe candidaturi noi se înregistrează la Botoşani (100%), Harghita (82%), Timiş şi Buzău (79%), iar cele mai puţine în Maramureş (38%) şi Bacău 26%. În Bucureşti 65% din cei de pe liste nu au mai candidat la parlamentare după 2016. La Botoşani, din 13 candidaţi doar 2 au mai candidat în trecut la locale din partea ALDE şi PNL. Pe de altă parte, la Harghita toţi cei 11 candidaţi au mai participat la alegerile locale în trecut din partea PNL.
La Timiş, situaţia este la mijloc – 6 din cei 12 candidaţi liberali au mai candidat în trecut la funcţii în administraţia locală şi/sau la parlamentare. La SOS România – care nu a candidat la alegerile anterioare parlamentare, fiind înfiinţat în 2021 – putem vedea că există multe judeţe unde sunt persoane noi propuse pe liste.
Exclusiv candidaţi noi se regăsesc în 7 judeţe – Mehedinţi, Caraş Severin, Teleorman, Giurgiu, Galaţi şi Sibiu. Cei mai puţini noi se regăsesc la Braşov (65%) şi Suceava (68%). La Bucureşti procentul este 89%. La Mehedinţi 2 din 9 candidaţi au mai candidat la locale, din partea mai multor partide. La Caraş Severin 5 din 11 candidaţi au mai fost în trecut pe listele unei multitudini de partide în trecut, de la PMP, Pro România, Restart România, Partidul Social Românesc, PNGCD sau PPUSL.
Din 11 candidaţi unul a mai fost pe listele PRU în trecut – în rest, mai sunt şi alte nume care se potrivesc cu listele de candidaţi, însă nu putem spune cu siguranţă că sunt aceleaşi persoane.
La Braşov, 9 din 16 persoane au mai candidat la diverse funcţii din partea Partidului Alternativa pentru Demnitate Naţională, Partidului Ecologist Român, Partidului România Unită, UNPR sau AUR.
”Vedem aşadar că mulţi din candidaţii SOS România provin dintr-o diversitate de partide, multe dintre ele care au promovat un discurs naţionalist, populist şi suveranist”, arată analiza Expert Forum şi Centrul pentru Democraţie şi Bună Guvernare.
