Totalul firmelor aflate în dificultate după primul semestru din 2024, în diverse stadii de insolvenţă, radiere, suspendare a activităţii sau dizolvate, a crescut la 82.000, cu peste 17.000 faţă de anul trecut în acelaşi interval (82.102 vs. 64.676), potrivit datelor de la Registrul Comerţului, analizate de compania Sierra Quadrant. Este un număr record al ultimilor cinci ani, potrivit companiei, care contabiliza, acum 10 ani, un număr de 72.022 de firme cu probleme.
”Numărul firmelor aflate în dificultate, în diverse stadii de insolvenţă, radiere, suspendare a activităţii sau dizolvate, a atins un record al ultimilor 5 ani. Cele mai multe firme care şi-au închis porţile sau caută soluţii să se salveze sunt din comerţ, imobiliare, transport, activităţi profesionale şi servicii. Potrivit analiştilor de la Sierra Quadrant, perspectivele următoarelor 12 luni nu arată deloc încurajator din punct de vedere economic, astfel că pentru multe companii, graniţa dintre supravieţuire şi faliment va fi una extrem de subţire, diferenţa urmând să fie făcută de măsurile de restructurare pe care le vor lua”, arată compania.
Potrivit datelor de la Registrul Comerţului analizate de experţii Sierra Quadrant, totalul firmelor aflate în dificultate după primul semestru din 2024, în diverse stadii de insolvenţă, radiere, suspendare a activităţii sau dizolvate, a crescut la 82.000, cu peste 17.000 faţă de anul trecut în acelaşi interval (82.102 vs. 64.676).
Este un număr record al ultimilor cinci ani, fapt care crează perspectivele unui an 2024 cu recorduri negative în această privinţă.
Spre comparaţie, Sierra Quadrant contabiliza, acum 10 ani, un număr de 72.022 de firme cu probleme.
”Printre firmele care şi-au închis porţile, în prima parte a anului, cele mai multe sunt aşa numitele firme zombie, cu capitaluri negative, incapabile să facă faţă provocărilor din prezent. Probabil numărul lor va creşte semnificativ în următoarea perioadă. Pentru restul, şansa continuării activităţii este dată de necesara restructurare a operaţiunilor, de adaptare a ofertei de produse şi servicii la noua realitate, de adoptarea unor planuri de planificare strategică”, afirmă experţii.
Christine Lagarde, şefa Băncii Centrale Europene (BCE) afirma recent că economia globală se confruntă cu fisuri comparabile cu presiunile care au dus la „naţionalismul economic”, la prăbuşirea comerţului mondial şi la criza din anii 1920.
”Evoluţia negativă a economiei germane, principalul nostru partener comercial, alături de celelalte semnale precum cel tras de BCE, trebuie privite cu atenţie de investitorii români. Este absolut necesar să îşi creioneze planurile de business pentru 2025 pornind de la un minim buffer financiar menit să le ofere o plasă de salvare în caz de criză şi să îi determine să îşi optimizele operaţiunile în ton cu dinamica economică”, arată analiza.
Potrivit studiului Sierra Quadrant, mediul de afaceri românesc resimte din plin efectele inflaţiei, cea mai mare din UE.
Dincolo de această cauză, care afectează competitivitatea firmelor româneşti în raport cu competiţia din import, există motive conjuncturale, care diferă în funcţie de sectorul de activitate în care activează firmele respective.
”Sunt multe lanţuri economice care atârnă de un fir de aţă. Business-ul a devenit, în multe domenii, un teren destul de arid în care rezistă doar cei care ştiu să îşi adapteze expunerile financiare, volumul de activitate şi mai ales cheltuielile operaţionale”, afirmă Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Scăderea vânzărilor este o problemă cu care se confruntă majoritatea firmelor, mai ales din sectoarele dinamice ale economiei, precum comerţul, construcţiile, serviciile şi transportul.
O altă cauză a numărului mare de firme cu probleme este reprezentată de creşterea costului de finanţare, în general a cheltuielilor operaţionale, ceea ce a condus la scăderea fluxului de numerar.
”Costurile operaţionale mai mari au determinat, în tot mai multe cazuri, o accentuare a dificultăţilor financiare cu care se confruntă companiile. Creşterea datoriilor a slăbit capacitatea firmelor de a face faţă unor şocuri negative cum ar fi reducerea volumului de credit furnizor, neîncasarea unor creanţe sau scăderea termenelor de plată de către furnizori”, arată analiza.
Fotografia primelor 6 luni din 2024, din prisma firmelor în dificultate, reflectă doar în parte dimensiunea problemelor din economie.
”Economia, aşa cum anticipam la începutul anului, funcţionează cu frâna de mână trasă în multe sectoare de activitate, dovadă că avem o creştere economică extrem de mică, de numai 0,1% în trimestrul II faţă de trimestrul anterior. Să sperăm că, aşa cum estimează şi BNR, activitatea economică va cunoaşte o îmbunătăţire relativă în toamnă, însă şansele sunt puternic influenţate de dinamica inflaţiei şi de efectele ei – scăderea puterii de cumpărare şi accentuarea fenomenului de dezintermediere”, arată analiza Sierra Quadrant.
În prezent, potrivit experţilor, sunt multe lanţuri economice care atârnă de un fir de aţă.
”Business-ul a devenit, în multe domenii, un teren destul de arid în care rezistă doar cei care ştiu să îşi adapteze expunerile financiare, volumul de activitate şi mai ales cheltuielile operaţionale”, afirma, recent, Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Pe fondul problemelor economice, antreprenorii au dizolvat cele mai multe firme din ultimii 17 ani.
22.459 de companii au fost dizolvate în perioada ianuarie-iunie 2024, în creştere cu 15,52% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (19.442). Precedentul record fusese înregistrat în 2018, când 18.570 de firme fuseseră dizolvate.
Cele mai multe firme dispărute din meniul economic sunt din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (6085), în creştere cu 12,6% faţă de perioada similară din 2023.
Topul domeniilor de activitate în care au fost înregistrate cele mai multe firme radiate plasează, pe locul secund, sectorul construcţiilor cu 2.280 de firme dizolvate(+26,9%) podiumul fiind completat de activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, cu 2.230 firme (+16,4%).
Locurile următoare sunt ocupate de industria prelucrătoare, cu 1.881 de firme dizolvate (+11,4%), transport şi depozitare (1.712/+14,8%), Informaţii şi comunicaţii (1.532/ +28%) şi Hoteluri şi restaurante (1.145/ +1,6%).
La nivel regional, cele mai multe firme dizolvate au fost consemnate în Bucureşti (4.722), Ilfov (1.234), Constanţa (1.203), Cluj (1.183) şi Iaşi (852). Cea mai mare creştere de firme dizolvate a fost înregistrată în Dâmboviţa, de 50% (539).
Studiul Sierra Quadrant arată, pe de altă parte, că numărul firmelor radiate a atins un maxim al ultimilor 5 ani, de 45.547 de firme. Spre comparaţie, în 2019 aveam 67.807 firme radiate, iar în 2020 numai 23.007, aproape la jumătate faţă de nivelul din 2024.
De asemenea, numărul firmelor cu activitatea suspendată a atins maximul ultimilor 10 ani. Dacă în 2014 aveam 8.661 de firme suspendate, în 2024 numărul acestora a crescut la 10.412.
În general, la nivelul întregii economii, cele mai multe firme cu probleme s-au înregistrat în comerţ, construcţii, industria prelucrătoare şi în sectorul serviciilor, afectate semnificativ de creşterile de taxe, de inflaţie şi de scăderea vânzărilor.
”Dincolo de firmele zoombie, de companiile fără activitate radiate în acest prim semestru, avem din păcate tot mai multe firme cu activitate neîntreruptă în anii anteriori care s-au trezit într-un blocaj financiar de proporţii ca urmare a scăderii vânzărilor. Singura veste bună, în tot acest peisaj economic, este că tot mai multe companii au apelat la restructurarea operaţiunilor, dovadă că numărul cazurilor de insolvenţă nu a crescut semnificativ. Avem, după primele şase luni, doar 3684 de firme în insolvenţă, un nivel constant pe care îl înregistrăm în ultimii ani. Spre comparaţie, în 2014 am avut peste 13.000 de cazuri de insolvenţă în primul semestru”, afirmă Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Pentru firmele din România, mai ales în contextul provocărilor din 2025, cuvântul de ordine rămâne reorganizarea afacerilor, în special în sectoarele cele mai sensibile, precum comerţul, construcţiile, industria prelucrătoare şi serviciile de transport şi depozitare.
Potrivit experţilor,de modul în care firmele vor gestiona aceste riscuri va depinde supravieţuirea acestora într-o perioadă în care problemele economice tind să se accentueze.
”Restructurarea operaţiunilor nu înseamnă doar să îi ajuţi să îşi reducă datoriile, să îşi rezolve problemele de finanţare. Firmele au nevoie de un program de planificare strategică, de o evaluare completă a business-ului – cine sunt clienţii, cum arată piaţa, care sunt competitorii, dacă au posibilităţi de inovare”, spun experţii.
Una dintre soluţiile aflate la îndemâna firmelor cu probleme este acordul de restructurare, o alternativă optimă la insolvenţă.
”Acordul se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situaţie financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relaţiile cu partenerii comerciali şi pentru creditorii care doresc să-şi recupereze creanţele deţinute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecţie a intereselor economice”, spun experţii.
”Acordul de restructurare oferă, în esenţă, o alternativă la insolvenţă, care adesea poartă o stigmă negativă. Concentrându-se pe reabilitare, naraţiunea se schimbă de la eşec la rezilienţă şi adaptabilitate”, afirmă Ovidiu Neacşu.
Cu o experienţă de peste 25 de ani în mediul de business românesc, Sierra Quadrant este una dintre cele mai mari companii specializată în lucrări de administrare şi lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare şi diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluţionate, concomitent cu procedura de insolvenţă: bilanţ de mediu, substanţe periculoase în proprietate, servituţi neclare şi litigii legate de patrimoniu, etc.
