Nu după ce a încercat să-și ascundă această calitate de ochii publicului. Și cu atât mai puțin după ce purtătoarea de cuvânt a Guvernului a livrat o versiune trunchiată a adevărului – versiune contrazisă acum, punctual și ferm, de chiar Direcția Națională Anticorupție.
Situația este clară: Anastasiu a dat mită, a recunoscut acest lucru în fața procurorilor, dar a scăpat de răspundere penală pentru că a denunțat fapta la timp. Asta nu îl absolvă de responsabilitatea morală. Nu îl face mai puțin parte dintr-un mecanism corupt. Dimpotrivă, îl transformă într-un beneficiar direct al sistemului pe care pretinde acum că vrea să-l reformeze din funcția de vicepremier.
Dragoș Anastasiu nu a apărut în acest Guvern întâmplător. El este, în mod cert, omul lui Ilie Bolojan. L-a adus la Cotroceni, când era președinte interimar, în postura de consilier onorific pe relația cu mediul de afaceri. L-a transferat apoi în Executiv, într-un rol și mai influent – vicepremier cu atribuții pe reformă.
Să nu ne amăgim, între Anastasiu și Bolojan nu e doar o colaborare. E o afiliere politică și ideologică. Când Anastasiu vorbește, vorbește în numele Guvernului Bolojan. Când e lovit de un scandal, întregul Guvern este afectat. Iar când Guvernul minte sau ascunde adevărul, premierul poartă întreaga răspundere.
În loc să apară în fața opiniei publice și să dea explicații, Ilie Bolojan a preferat să o trimită pe purtătoarea de cuvânt Ioana Dogioiu să facă treaba murdară. Iar Dogioiu, fostă jurnalistă, a livrat un comunicat penibil, în care ni se spunea că vicepremierul nu a fost nici inculpat, nici condamnat, că totul e închis și că nu e cazul să discutăm moralitatea.
Ce a urmat? DNA a contrazis punct cu punct această poziție. A spus clar: Anastasiu a fost martor denunțător. A beneficiat de prevederile legii care îl scapă de răspundere penală pentru că a denunțat mita. Și, mai grav, în rechizitoriu se arată că Anastasiu știa perfect ce face: acceptase plata unei „taxe de protecție” pentru a salva firma de la faliment.
Cât de grav e acest lucru? Enorm. Pentru că nu vorbim despre un simplu demnitar, ci despre un om de încredere al premierului. Unul care a mințit opinia publică, care a fost protejat de o comunicare oficială falsă și care, acum, se agață de funcție ca și cum integritatea ar fi opțională.
Scandalul devine și mai periculos când privim spre grupul opac de consultanți privați care lucrează direct în Palatul Victoria, sub coordonarea lui Dragoș Anastasiu. Departe de ochii opiniei publice și de orice proceduri transparente, acești „specialiști” fără responsabilitate politică influențează decizii guvernamentale majore în numele „reformei”.
Faptul că un fost denunțător de mită gestionează o echipă informală cu influență directă asupra politicilor publice nu face decât să adâncească această criză de încredere.
Demisia lui Dragoș Anastasiu este necesară și urgentă. Dacă nu pleacă singur, atunci Ilie Bolojan trebuie să-l demită. Iar dacă nici asta nu se întâmplă, atunci concluzia e una singură: Bolojan și Anastasiu sunt una și aceeași problemă. Nu doar pentru Guvern, ci pentru România.
O administrație care promite reformă nu poate merge înainte cu oameni care au fost parte din sistemul corupt pe care îl denunță. Un Guvern care pretinde competență și integritate nu poate fi credibil dacă se apără cu comunicate trunchiate și tăceri convenabile.
Nu e vorba doar despre un om. E vorba despre o linie roșie între reformă reală și impostură. Dragoș Anastasiu a trecut acea linie. Dacă Bolojan nu reacționează, înseamnă că și el a trecut-o. Și atunci, întrebarea nu va mai fi dacă pleacă Anastasiu. Ci când va cădea întregul Guvern.
