O anchetă care a vizat destructurarea unei grupări specializate în infracţiuni de înşelăciune cu investiţii s-a derulat în paralel în România, Republica Moldova şi Ucraina, fiind făcute percheziţii inclusiv la patru call-center-uri din Ucraina. Suspecţii au convins cel puţin 43 de cetăţeni români să investească pe platforme nereale, folosindu-se inclusiv de imaginea unor persoane publice, inclusiv premierul şi guvernatorul BNR. Şapte persoane sunt cercetate în România, dar doar două au fost găsite.
“În cadrul unei acţiuni operative comune (Joint Action Day) desfăşurate la data 25 iunie 2026, autorităţile din România, Republica Moldova şi Ucraina au pus în aplicare 8 mandate de percheziţie domiciliară în România şi 17 mandate de percheziţie domiciliară în Ucraina, dintre care 4 mandate la sediile unde funcţionau mai multe centre de intermediere telefonică (call-centere) într-un dosar complex privind săvârşirea unor infracţiuni de înşelăciune cu investiţii (investment scam), acces ilegal la sisteme informatice şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos”, anunţă, marţi, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, anchetele paralele, desfăşurate în cele trei state, vizează activităţi infracţionale săvârşite de la începutul anului 2023 până în prezent, îndreptate împotriva cetăţenilor statului român, victimele fiind induse în eroare pentru a investi pe diferite platforme, în criptomonede sau acţiuni la diferite companii precum GAP INVEST, HIDROELECTRICA, BRUA, MACRO CAPITAL ş.a.
“Astfel, autorii au creat şi difuzat anunţuri publicitare, înşelătoare, în mediul online, prin care au promovat în mod fraudulos posibilitatea obţinerii de profituri garantate, rapide şi substanţiale, ca urmare a efectuării unor investiţii prin intermediul unor platforme de investiţii şi tranzacţionare prestabilite. Persoanele interesate depuneau cereri pe site-urile administrate de autori, exprimându-şi intenţia de a-şi investi fondurile în criptomonede, acţiuni sau alte active”, precizează procurorii.
Ulterior, “responsabilii cu efectuarea apelurilor” dintre autori, utilizând telefonia S.I.P. (Session Initiation Protocol), contactau persoanele care au depus cereri, le evaluau situaţia financiară şi le direcţionau către platforme fictive de tranzacţionare, pe care potenţialele victime depuneau fonduri în scopul activării conturilor.
“În continuare, «responsabilii cu păstrarea clienţilor» dintre autori, care lucrau cu persoanele ce depuseseră deja fonduri, le încurajau să efectueze investiţii suplimentare, promiţându-le randamente mari. După obţinerea sumei maxime de bani de la victime, site-ul dispărea, iar orice comunicare cu «responsabilii cu păstrarea clienţilor» înceta, ceea ce ducea la pierderea activelor victimelor”, arată procurorii,
Potrivit acestora, utilizând pseudonime în timpul conversaţiilor online sau telefonice, autorii foloseau tehnici şi metode de manipulare şi persuasiune pentru a convinge victimele să investească fonduri pe platformele sau site-urile gestionate de ei.
“Mai mult, victimele au fost convinse să furnizeze şi datele cardurilor lor bancare în vederea realizării investiţiilor sau să-şi instaleze pe dispozitive software-uri de acces la distanţă, prin care autorii au reuşit să obţină control asupra dispozitivelor electronice ale victimelor şi, implicit, asupra aplicaţiilor de internet banking, instalate pe aceste dispozitive”, se mai arată în comunicatul de presă citat.
Membrii grupării au promovat intens, de asemenea, pe platformele de social media, numeroase materiale video, nereale, create cu ajutorul inteligenţei artificiale care au promovat un conţinut de tip deepfake, în care astfel de investiţii ar fi fost încurajate de diverse persoane publice din România (prim-ministrul României, guvernatorul Băncii Naţionale a României etc.).
“În urma cercetărilor efectuate, a rezultat că autorii sunt organizaţi în 4 (patru) aşa-numite «centre de intermediere telefonică» (call-centere), situate pe teritoriul Ucrainei. Până în prezent, au fost identificate 43 de victime, prejudiciul total stabilit fiind de aprox. 3.600.000 de lei”, au mai transmis procurorii.
În cadrul percheziţiilor domiciliare efectuate au fost identificate şi ridicate peste 150 de sisteme informatice, sume de bani în cuantum total de peste 157.000 de euro, ceasuri de lux, o armă de tip airsoft, înscrisuri şi alte probe.
În prezent, în România sunt cercetate 7 persoane fizice, fiind depistate doar 2 dintre acestea, celelalte persoane aflându-se pe teritoriul altor state din afara spaţiului Uniunii Europene.
“Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti atrage din nou atenţia asupra riscurilor asociate investiţiilor realizate prin intermediul unor platforme financiare neautorizate sau nereglementate de autorităţile competente. Astfel de platforme pot funcţiona fără transparenţă şi fără garanţii privind protecţia investitorilor, putând conduce la pierderi financiare semnificative sau chiar totale”, avertizează procurorii.
