Educaţia este infrastructură strategică, fără educaţie solidă, nu există economie competitivă, declară Andreea Paul, fondatoare şi preşedinta think-tank-ului INACO, adăugând că ”educaţia nu este o temă de opoziţie sau putere, este infrastructură naţională”. INACO propune nouă măsuri vizând educaţia, printre care crearea unei platforme naţionale publice cu date actualizate despre abandonul şcolar, progresul elevilor şi eficienţa intervenţiilor, modernizarea curriculumului, regândirea formării continue a profesorilor, parteneriate locale între şcoli, companii şi autorităţi, pentru corelarea educaţiei cu economia locală şi absorbţia accelerată a fondurilor europene.
Fondat în 2017, think-tank-ul INACO propune, sub mesajul „9 ani, 9 soluţii”, un set de măsuri axate pe transparenţă, eficienţă şi rezultate măsurabile, într-un context pe care fondatoarea organizaţiei, Andreea Paul, îl descrie drept unul de presiune structurală asupra educaţiei şi competitivităţii României.
„Educaţia este infrastructură strategică. Fără educaţie solidă, nu există economie competitivă. Educaţia nu este o temă de opoziţie sau putere, este infrastructură naţională. Un stat care investeşte sub media europeană în educaţie nu poate avea pretenţii peste media europeană, când vine vorba de productivitate”, a declarat Andreea Paul, fondatoare şi preşedinta INACO, totodată conferenţiar universitar doctor la Academia de Studii Economice din Bucureşti.
Setul de măsuri propuse include crearea unei platforme naţionale publice cu date actualizate despre abandonul şcolar, progresul elevilor şi eficienţa intervenţiilor, astfel încât deciziile de politică educaţională să fie fundamentate pe date din teren. De asemenea, INACO propune stabilirea unui calendar educaţional fix , anunţat anual, însoţit de raportări lunare privind funcţionarea şcolilor.
Un alt punct central vizează modernizarea curriculumului, prin integrarea competenţelor viitorului – tehnologie, inteligenţă artificială, educaţie financiară şi orientare în carieră – în disciplinele existente, dar şi adaptarea evaluărilor astfel încât acestea să măsoare aplicarea cunoştinţelor, nu memorarea mecanică.
Organizaţia susţine şi regândirea formării continue a profesorilor, prin programe scurte şi practice, mentorat între şcoli şi dezvoltarea competenţelor digitale şi pedagogice relevante pentru activitatea la clasă. Totodată, propune extinderea consilierii şcolare şi utilizarea instrumentelor digitale pentru orientarea elevilor în funcţie de aptitudini şi interese.
La nivel de guvernanţă, INACO avansează ideea unor programe pilot de autonomie şcolară, corelate cu rezultate clare – progresul elevilor şi reducerea abandonului – precum şi constituirea unor parteneriate locale între şcoli, companii şi autorităţi, pentru corelarea educaţiei cu economia locală.
Un capitol distinct este dedicat absorbţiei accelerate a fondurilor europene, direcţionate prioritar către infrastructură modernă, laboratoare inteligente, digitalizare şi reducerea decalajelor dintre mediul urban şi rural, cu raportări publice periodice privind utilizarea banilor.
„Într-un context bugetar dificil, este esenţială legarea resurselor existente de obiective clare şi măsurabile. Trebuie să legăm educaţia de viitor. Lumea se schimbă accelerat, iar copiii României trebuie să ţină pasul. Ei nu au timp să ne aştepte. Educaţia nu îşi mai permite luxul amânărilor”, a mai spus Andreea Paul.
În paralel, INACO solicită şi un audit legislativ amplu şi codificarea clară a normelor din educaţie, pentru eliminarea suprapunerilor şi a procedurilor redundante.
„Educaţia nu are nevoie de zgomot. Are nevoie de ordine, investiţii şi încredere. Educaţia nu este o temă de opoziţie sau putere. În ceasul al doisprezecelea, este nevoie de decizii curajoase. Trebuie să aducem copiii la şcoală, să le facem mai multă plăcere să înveţe şi să simtă că efortul lor le deschide accesul către meseriile căutate pe piaţa muncii, iar prin proiectele INACO exact asta facem de nouă ani, pe care-i vom împlini curând, pe 27 februarie”, subliniază Andreea Paul.
Andreea Paul este şi iniţiatoarea şi coordonatoarea proiectului Smart Lab, implementat iniţial în şcoli din Bucureşti, ulterior extins la nivel naţional prin PNRR.
Printre alte iniţiative majore se numără Ghidul Meseriilor Viitorului, Indexul Competitivităţii României, Pactul pentru Educaţia Digitală, campania „Stop cadourilor în şcoală” şi seria de rapoarte strategice „România Viitorului”.
