“CSM spune că independența justiției înseamnă să iasă la pensie la 48-52 de ani cu pensii imense, mai mari decât salariul. OK. Măi oameni buni. Înțelegeți că una și alta nu au nici o treabă? Că puneți cuvinte unul lângă altul fără sens? Că una e să fii independent – alta e cât ești plătit și cum – pe ce condiții contractuale?”, a scris Andrei Caramitru într-un mesaj postat pe Facebook.
Analistul economic a continuat.
“Înțelegeți că sunteți plătiți de societate (din taxele tuturor) pentru un job ca ăsta – un job. Important da. Dar un simplu job. UN JOB. PLĂTIT DE NOI!!!!Dacă nu vă convine jobul e simplu ieșiți din job, intrați în privat – și puteți câștiga și milioane pe an dacă sunteți avocați deștepți. Dacă nu, să ziceți și merci la ce salarii aveți totuși, ce naiba. Apropo – cine vă încalcă independența? Sunteți OK la raționament la neuroni, doamne ferește?”, i-a întrebat Andrei Caramitru pe membrii CSM.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat, marţi, într-o conferinţă de presă, problemele sistemului de justiţie pe partea de pensionare, el arătând că suntem în situaţia în care două treimi dintre magistraţii din România ies la pensie la 47, 48, 49 de ani şi ani de zile, pensiile au fost mai mari decât salariile lucru care este total anormal şi nu există nicăieri. Premierul a mai anunţat că guvernele României din ultimii ani au trebuit să plătească, prin titluri executorii, aproximativ 10 miliarde de lei, aproximativ 2 miliarde de euro, diferenţe salariale, în acest sistem de justiţie şi că este nevoie de o nouă lege de salarizare care să nu permite interpretări, adăugând că speră ca acest lucru să se realizeze în toamnă.
„Se presupune – şi cred că este corect – faptul că, atunci când un om ajunge la maturitatea vârstei profesionale, ceea ce înseamnă, cu siguranţă, peste 45-50 de ani, după ce a acumulat o experienţă importantă în profesie, să poată pune această experienţă în slujba interesului public. Şi, cu siguranţă, atunci când vom avea un corp de magistraţi care va rămâne în activitate până la vârsta standard de pensionare, dacă vom clarifica cadrul legal şi vom îmbunătăţi calitatea legislaţiei, vom avea o justiţie mult mai performantă în România”, a spus şeful Executivului.
Premierul a prezentat „problemele acumulate în toţi aceşti ani în domeniul justiţiei”.
„Una dintre problemele majore este pensionarea prea timpurie. Din cazurile pe care le-am avut în ultimii ani – şi am avut posibilitatea, în decurs de trei luni, la începutul acestui an, să semnez pensionări ale magistraţilor –, suntem în situaţia în care două treimi dintre magistraţii din România se pensionează la 47, 48, 49 de ani, ceea ce este o vârstă foarte redusă, este chiar vârsta maturităţii profesionale, în orice domeniu”, a afirmat Bolojan.
Premierul a afirmat că nu este vorba doar despre o problemă de calitate, ci şi despre una de sustenabilitate în anii următori, deoarece nu mai există oameni care să-i înlocuiască pe cei cu experienţă din sistemele publice, care se pensionează prea devreme, şi astfel nu mai există suficienţi oameni activi pe piaţa muncii.
„Prin urmare, avem o criză a forţei de muncă, resimţită puternic, în primul rând, în sectorul privat, dar şi în cel public. De aceea, această propunere vine să crească vârsta de pensionare şi să elimine această problemă care s-a acumulat de-a lungul anilor”, a arătat el.
Premierul a mai declarat că o a doua problemă acumulată în aceşti ani este faptul că valoarea pensiei este raportată la nivelul ultimului salariu.
„Am avut două etape ale acestei acumulări negative. Au fost ani, înainte de 2020, în care, practic, din cauza formulei prevăzute în lege – şi anume că pensia unui magistrat este de 80% din venitul brut –, pensiile ajungeau să fie mai mari decât salariile, ceea ce este total anormal şi nu există nicăieri altundeva”, a subliniat Bolojan.
Potrivit premierului, în aceşti ani, pensiile din justiţie au fost la nivelul ultimului salariu, iar dacă facem un calcul al unei pensii medii din acest sistem, constatăm că acestea ajung la aproximativ 24.000-25.000 de lei, adică aproximativ 5.000 de euro net. „Dacă faceţi o comparaţie cu pensia medie din România, care este undeva între 500 şi 600 de euro, ne dăm seama că există o diferenţă foarte mare, iar în niciun sistem european nu există o astfel de prevedere, în care pensia să fie mai mare decât salariul sau să fie egală cu ultimul salariu”, a menţionat Ilie Bolojan.
Şeful Executivului a mai spus că a treia problemă din sistem „nu este rezolvată prin această propunere, deoarece este nevoie de o lege de salarizare clară, iar aceasta nu poate fi elaborată într-un termen foarte scurt, însă estimează că se poate finaliza până în toamnă, pe baza unui dialog cu sistemul de justiţie”.
