”De ce suntem în faliment ??? Și Bulgaria nu e – ba mai adoptă și euro?
Motivul principal e evaziunea fiscală (pe tva în special) care a fost eliminată în mare parte în Bulgaria și la noi nu. Am plecat prin 2015 de la același nivel ca ei. Banca mondială a propus și finanțat 2 programe și la noi și la ei – de digitalizare și reforma a ANAF.
La noi – însă – prin decizia PSD (guvernul dancila , când era ministru al finanțelor teodorovici) – proiectul a fost blocat și anulat fix înainte de a fi implementat . De ce ? Pentru ca sunt prea mulți bani furați de băieți super influenți (eu sunt convins ca e o rețea de rezerviști extrem de puternică care extrage așa / fura vreo 7 miliarde de eur pe an!!). Pur și simplu “nu s-a vrut”.
Credeți ca nu se stie tot? Păi curtea de conturi tocmai a zic ca ANAF nu face nimic nu își face treaba – a venit curtea de conturi să zică până și unde sunt firmele suveica care fac asta !!!
De asta și importam pe aici lapte, carne și chestii banale – de asta satele sunt în mizerie – de asta. Pentru ca faci mai mulți bani importând și făcând evaziune decât dacă produci. Și ăia care importă și fac frauda – nu vor să aibă concurență de la producători locali. Poți frauda TVA pe importuri – mult mai greu pe producție, înțelegeți ?
E cea mai mare crimă făcută împotriva țării asta. Și de asta nu trebuie să acceptăm nici un leu în plus ca impozite . Un leu ! Atrag atenția și patronatelor și asociaților de business – și lui Burnete și Anastasiu – ca ȘTIȚI despre asta. Vorbiți despre asta !!! Ca altfel sunteți complici și voi.
Dacă nu rezolvă colectarea – fix ca bulgaria (măcar să înceapă urgent cu taxarea inversată pe tva) – înseamnă ca pur și simplu NU VOR să reducă banii furați din buzunarul rezerviștilor ălora.
Așa ca eu sincer – decât să dăm bani în plus dar să fie acceptată nenorocirea aia – prefer să dăm faliment să vină FMI să vină oricine. Prefer să fie haos. Sincer vă zic. Să iasă haos și să ocupăm piața Victoriei.
Mai baieti – stim și înțelegem. Și NU MAI MERGE !!!!!!!”, se arată în mesajul postat pe Facebook de Andrei Caramitru.
Două țări vecine, două destine fiscale opuse: în timp ce Bulgaria urcă în clasamentele europene printr-o colectare eficientă a TVA, România continuă să piardă miliarde anual, rămasă blocată în ineficiență din cauza unei reforme abandonate.
România și Bulgaria au fost incluse în programe dezvoltate de Banca Mondială pentru a sprijini îmbunătățirea colectării TVA. Deși au pornit de la puncte similare, traiectoriile lor s-au distanțat semnificativ. România a eșuat în aplicarea reformelor și se situează constant pe ultimul loc în clasamentul european, în timp ce Bulgaria a reușit să progreseze și se află în prezent în zona mediană a Uniunii Europene. Momentul de cotitură pentru România a venit în 2019, când Guvernul condus de Viorica Dăncilă a decis să oprească reforma, conform HotNews.ro.
Conform celui mai recent raport al Comisiei Europene, aferent anului 2022, România înregistrează cel mai ridicat deficit de colectare a TVA din Uniunea Europeană – 30,6%. Așa-numitul „gap de TVA” reprezintă diferența dintre suma teoretică ce ar putea fi colectată și ceea ce se încasează efectiv. Media europeană, prin comparație, este mult mai mică, de doar 6%.
De mai mulți ani, România ocupă ultima poziție în clasamentul statelor UE în ceea ce privește colectarea TVA. În 2022, s-a consemnat o scădere a gap-ului cu 4,2 puncte procentuale față de anul anterior, când se înregistra un nivel de 36,7%. Totuși, impactul negativ rămâne uriaș. Statul român a pierdut 8,47 miliarde de euro doar într-un singur an, fiind depășit în termeni nominali doar de economiile mari – Italia, Germania și Franța. În același timp, veniturile totale provenite din TVA în România au fost de 19,2 miliarde euro.
Pe de altă parte, țări precum Cipru (0,7%), Portugalia (1,3%) și Irlanda (1,7%) au cele mai mici deficite de colectare a TVA din UE, arătând că un sistem eficient este posibil.
Bulgaria a reușit în ultimul deceniu să inverseze trendul negativ, trecând de la coada clasamentului la poziția 15 din cele 27 de state membre, cu un deficit de doar 7,7%. În 2021, chiar reușise să atingă un nivel și mai scăzut, de 4,9%.
„Bulgaria, care în anii 2000-2010 avea performanțe mai slabe decât România în privința colectării TVA, a reușit să atingă un randament ridicat, reflectat într-un gap sub media UE”, se arată într-o analiză a Curs de Guvernare publicată în 2023. În contrast, România a abandonat propriul program de reformă fiscală, auto-sabotându-se.
Procesul de reformare a administrației fiscale a fost lansat în România în 2013, cu sprijinul Băncii Mondiale, într-un proiect ce urmărea modernizarea sistemului și avea o finanțare de 70 milioane de euro. Termenul inițial de finalizare era 2019, dar a fost extins până în 2021. Scopurile principale vizau creșterea eficienței colectării, reducerea poverii fiscale și o conformare fiscală mai bună.
Totuși, în iunie 2019, Guvernul Dăncilă a semnat un amendament la acordul de împrumut care marca retragerea României din proiectul finanțat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Cu alte cuvinte, România a decis să se retragă oficial din reforma menită să-i modernizeze sistemul fiscal.
Potrivit unor surse din mediul de afaceri, citate de HotNews, decizia nu a fost una întâmplătoare: „Nu a existat voință politică pentru creșterea colectării TVA. Sunt presiuni uriașe asupra decidenților din partea rețelelor de evazioniști, care proliferează în economia subterană. Sunt foarte mulți bani care le rămân în buzunare. Creșterea colectării ar însemna renunțarea la acești bani.”
Soluția Bulgariei a fost digitalizarea sistemului fiscal și crearea de administrații fiscale regionale. „Au făcut administrații fiscale regionale și totul s-a mutat pe electronic, de la plăți la registru“, explică economistul Ionuț Dumitru pentru Ziarul Financiar.
Experiențele altor țări din UE arată că digitalizarea poate duce la rezultate spectaculoase în combaterea evaziunii. Între 2013 și 2021, patru state membre au înregistrat reduceri semnificative ale decalajului de colectare TVA:
Letonia: -18 puncte procentuale
Ungaria: -17,6 puncte procentuale
Polonia: -22 puncte procentuale
Slovacia: -22 puncte procentuale
Un alt instrument eficient în combaterea fraudei este mecanismul de taxare inversă, care presupune că TVA-ul este achitat direct de către cumpărătorul final, reducând astfel riscul de evaziune pe lanțul comercial.
„Taxarea inversă reprezintă o modalitate de simplificare a plății taxei pe valoare adăugată. Prin aceasta nu se efectuează nicio plată de TVA între furnizorul/prestatorul și beneficiarul unor livrări/prestări, acesta din urmă datorând, pentru operațiunile efectuate, taxa aferentă intrărilor și având posibilitatea, în principiu, să deducă respectiva taxă”, se arată într-un document oficial al ANAF.
