Încălzirea climatică ar putea expune o porțiune de teren fără gheață de mărimea Pennsylvaniei în Antarctica până în anul 2300, ceea ce ar putea remodela drastic geopolitica antarctică, precum și geografia continentului, conform unui studiu publicat în Nature Climate Change, transmite luni Live Science.
Acest studiu este primul care încorporează ajustarea izostatică glaciară – modul în care terenul de sub calotele glaciare groase se ridică după retragerea gheții – în proiecțiile apariției terenurilor fără gheață în Antarctica. Rezultatele dezvăluie că schimbările climatice ar putea expune resurse minerale potențial valoroase, care ar putea stimula renegocierea tratatelor internaționale care guvernează în prezent Antarctica.
Pe măsură ce tot mai mult teren fără gheață apare în Antarctica, a declarat Erica Lucas, geofizician la Universitatea din California, Santa Cruz, țările ar putea deveni mai interesate de potențialul său de resurse minerale. Erica Lucas este autoarea principală a noului studiu.
Sub calota glaciară a Antarcticii se află un peisaj variat, cu munți, canioane, văi și chiar vulcani. Pe măsură ce clima se încălzește, calota glaciară se retrage încet, descoperind o parte din acel teren.
Însă până acum, proiecțiile privind emergența terenurilor fără gheață luaseră în considerare doar modificările marginilor de gheață – modul în care se va schimba întinderea spațială a stratului de gheață. Simulările terenurilor accesibile viitoare ale Antarcticii nu luaseră în considerare modul în care terenul s-ar ridica odată ce este eliberat de sub gheață sau modul în care diferite scenarii ale nivelului mării ar afecta cantitatea de teren fără gheață care ar putea emerge.
Proiecțiile lui Lucas au inclus acești factori prin încorporarea modificărilor preconizate ale nivelului mării, informații despre grosimea litosferei Pământului și estimări ale modului în care absența atracției gravitaționale a unei calote glaciare ar afecta ridicarea terenului.
Studiul a estimat că 120.610 kilometri pătrați, 36.381 kilometri pătrați sau 149 kilometri pătrați de teren vor apărea de sub gheață până în anul 2300 în condiții de topire a gheții ridicate, medii și respectiv scăzute. ‘Știm că am avut retragerea gheții în ultimele două decenii’, așa că intervalele de emergență proiectate a terenurilor fără gheață nu au fost surprinzătoare, a spus Lucas.
În zona despre care Lucas și echipa de cercetare au proiectat că va fi fără gheață până în anul 2300 se află zăcăminte cunoscute sau bănuite de cupru, aur, argint, fier și platină – minerale critice utilizate în producție și metale valoroase în sine. În special, studiul a constatat că cea mai mare emergență terestră din Antarctica este probabil să aibă loc pe teritoriile revendicate de Argentina, Chile și Regatul Unit și conține o serie de zăcăminte minerale, inclusiv cupru, aur, argint și fier.
În prezent, extracția comercială de minerale nu este permisă în Antarctica, deși Tratatul Antarctic permite activități legate de resursele minerale dacă acestea sunt desfășurate strict în scopuri științifice.
Dacă resursele minerale devin mai ușor de extras, țările cu revendicări teritoriale în Antarctica ar avea un stimulent pentru a renegocia acești termeni, sugerează autorii studiului. Prima fereastră pentru renegociere este în 2048, când părțile semnatare ale Tratatului Antarctic vor putea solicita o revizuire a protocolului de mediu al tratatului.
Autorii sugerează că aceste modificări ale terenurilor antarctice ar putea pune presiune asupra cadrului juridic al regiunii privind activitățile legate de resursele minerale. ‘Aceasta este o evaluare corectă’, a scris într-un e-mail Tim Stephens, profesor de drept internațional la Facultatea de Drept a Universității din Sydney, care nu a fost implicat în noul studiu. ‘Cu toate acestea, este puțin probabil ca apariția terenului fără gheață, proiectată de noul studiu, să declanșeze de la sine o schimbare majoră a guvernării Antarcticii’, a scris el.
‘Continentul va rămâne în continuare un mediu foarte dificil pentru extracția resurselor minerale’, a scris el, adăugând că transformarea mediului antarctic ar putea, de asemenea, stimula o mai mare cooperare și o concentrare asupra obiectivelor de protecție a mediului cuprinse în Tratatul Antarctic.
