Inițial, radarele au fost instalate pe autostrăzile A1 și A2, precum și pe DN2, în județul Vrancea, iar după o perioadă de testare, sistemul a fost extins pe întreg teritoriul României. Noile radare sunt echipamente mobile, montate pe un trepied, ce pot fi amplasate rapid pe marginea drumului. Acestea sunt echipate cu camere video de înaltă performanță și laser pentru măsurarea vitezei, având capacitatea de a înregistra continuu traficul, conform ProMotor.
Imaginile captate sunt trimise către un server al poliției, iar un ofițer le analizează pentru a dispune sancțiunile corespunzătoare. De asemenea, aceste radare sunt dotate cu funcționalități avansate care permit identificarea numărului de înmatriculare al vehiculului și chiar a persoanei aflate la volan.
În 2025, radarele pe trepied vor fi amplasate pe drumurile cu cele mai multe accidente, precum DN1, DN2, DN6, DN7 și DN17. În plus, 400 de radare fixe vor fi instalate pe drumurile naționale și autostrăzi, care vor detecta automat încălcările limitei de viteză și vor trimite alerte pentru sancționarea șoferilor.
Amenda pentru încălcările detectate de radarele pe trepied va fi trimisă prin Poștă la domiciliul șoferului, fără ca acesta să fie oprit în trafic. Dacă proprietarul vehiculului nu indică șoferul care a comis abaterea, acesta va primi două amenzi: una pentru viteză și alta pentru necomunicarea informațiilor solicitate. În cazul în care proprietarul furnizează date false, riscă un dosar penal pentru fals în declarații.
Această metodă modernă de sancționare poate preveni abaterile rutiere și contribuie la siguranța pe drumurile publice, dar ridică și provocări legate de identificarea corectă a șoferilor responsabili.
