Konstantin von Notz, preşedintele comisiei de supraveghere a serviciilor de informaţii din Parlamentul german, a îndemnat Germania şi aliaţii săi europeni să îşi creeze propria reţea pentru schimbul de informaţii. „Avem nevoie de un format european de cooperare în domeniul informaţiilor – numiţi-l „Euro Eyes” (Ochii Europeni) – pentru a ne asigura că statele puternice pot face schimb de informaţii rapid şi sigur, pe baze juridice clare”, a declarat parlamentarul pentru POLITICO. „Nu există altă cale pentru creşterea propriilor noastre capacităţi de informaţii în viitor”, a adăugat el.
Propunerea sa vine în contextul în care fracturile în materie de schimb de informaţii între Statele Unite şi aliaţii săi trag un semnal de alarmă la Berlin. Decizia bruscă a CIA de a suspenda schimbul de informaţii cu Ucraina – confirmată miercuri de directorul John Ratcliffe – a sporit îngrijorarea că restricţii similare s-ar putea extinde la Germania, punând în continuare în pericol securitatea Europei.
„Aceasta este o schimbare de paradigmă care ne-ar putea lovi puternic”, a declarat pentru POLITICO Roderich Kiesewetter, vicepreşedinte al comisiei de supraveghere a serviciilor de informaţii din Bundestag. „Ne-am bazat timp de decenii pe capacităţile de informaţii ale SUA. Dacă acest lucru ne este luat, trebuie să dezvoltăm rapid structuri alternative”, a subliniat el.
Agenţiile de securitate din Germania au depins mult timp de serviciile de informaţii americane pentru a urmări ameninţările teroriste, atacurile cibernetice şi activităţile de spionaj. Kiesewetter a avertizat că, fără acces la informaţiile americane, Germania ar putea pierde avertismente timpurii esenţiale.
În 2007, CIA a interceptat e-mailuri de la „grupul Sauerland”, o celulă islamistă care plănuia atentate în Germania. Serviciile secrete americane au împărtăşit informaţiile cu oficialii de securitate germani, permiţând autorităţilor germane să împiedice atacul. În 2023, agenţiile americane au informat autorităţile germane cu privire la doi suspecţi legaţi de Iran din oraşul Castrop-Rauxel (vest), care ar fi pregătit un atac chimic.
Von Notz a subliniat totodată că o cooperare în domeniul informaţiilor este reciproc avantajoasă. „Nu a fost niciodată o stradă cu sens unic – Germania, împreună cu alţi parteneri, contribuie, de asemenea, la eforturile de informaţii pentru SUA”, a punctat el.
Dar, din cauza a ceea ce Kiesewetter descrie drept „imprevizibilitatea” preşedintelui american Donald Trump, parlamentarii germani explorează modalităţi de consolidare a alianţelor alternative.
Von Notz a sugerat aprofundarea legăturilor cu aşa-numita alianţă Five Eyes – un parteneriat de lungă durată pentru schimbul de informaţii între Regatul Unit, Canada, Australia, Noua Zeelandă şi SUA – dar a avertizat că Europa nu trebuie să fie dependentă exclusiv de această reţea. În schimb, susţine el, ţările europene ar trebui să îşi construiască propriul sistem de partajare a informaţiilor care să reflecte nevoile şi vulnerabilităţile lor specifice în materie de securitate.
„Nu există nicio îndoială că partenerii Five Eyes împărtăşesc obiectivul de apărare a libertăţilor democratice”, a declarat von Notz. „Germania şi Europa trebuie să investească mai mult în structuri de informaţii şi să creeze parteneriate mai profunde bazate exact pe aceste valori comune”, a spus parlamentarul german.
Sugerarea unui „Euro Eyes” se face ecoul unei presiuni mai ample în cadrul Uniunii Europene de a stabili o cooperare internă în domeniul serviciilor de informaţii, menţionează POLITICO. Un raport al fostului preşedinte finlandez Sauli Niinistö, comandat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi publicat la sfârşitul lunii octombrie a anului trecut, a propus crearea unui „serviciu de cooperare în domeniul informaţiilor cu drepturi depline” la nivelul UE pentru a contracara spionajul şi interferenţele străine. Niinistö a susţinut că Europa are nevoie de propria sa reţea de schimb de informaţii pentru a reduce dependenţa de SUA.
Între timp, ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a indicat că Kievul caută deja alternative pentru serviciile de informaţii. „În ceea ce priveşte serviciile de informaţii, nu am primit încă detalii cu privire la modul în care acestea vor fi restricţionate”, a declarat el în timp ce se întâlnea joi cu omologul său german Boris Pistorius la Berlin. „Dar lucrăm deja pentru alternative, inclusiv unele pe care – dacă este necesar – le vom solicita şi Germaniei”, a menţionat ministrul ucrainean.
